ZIUA MUNCII 2020, sărbătoare fără petrecere la iarbă verde. Cum a ajuns România să aibă cele mai periculoase locuri de muncă din UE

ZIUA MUNCII 2020. În 1889, la primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, în care a fost marcat centenarul Revoluţiei Franceze (1789) şi al Expoziţiei Universale, Raymond Lavigne a făcut propunerea ca, în 1890, să fie organizate demonstraţii internaţionale, în memoria victimelor grevei generale din Chicago. În 1890 au avut loc manifestaţii atât în SUA, cât şi în principalele ţări europene. Astfel, ziua de 1 Mai a devenit Ziua internaţională a muncii, fiind recunoscută ca un eveniment anual la Congresul Internaţionalei a II-a din 1891. De atunci, an de an, în această zi, muncitorii au prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente.

În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971.

ZIUA MUNCII 2020. În 1945, în condiţiile în care cel de-Al Doilea Război Mondial nu se încheiase, iar pe teritoriul României, încă, se aflau trupele sovietice, a avut loc prima demonstraţie „a oamenilor muncii”. Au defilat, cu acest prilej, toate categoriile sociale. Totul s-a desfăşurat, conform cutumei, în Piaţa Aviatorilor din Bucureşti, unde s-au ridicat tribune speciale pentru astfel de evenimente. Parada începea cu un miting, urmat de momentele în care în piaţă intrau pionierii. Defilau apoi Gărzile patriotice, înfiinţate în august 1968, şi muncitorii din fabricile bucureştene, sector după sector. Marile cluburi sportive defilau şi ele „raportând” succesele obţinute la competiţiile naţionale şi internaţionale. Momentul final era asigurat de aşa-numiţii oameni de ordine care intonau „imnul de luptă a clasei muncitoare din întreaga lume” – „Internaţionala”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citeşte şi Rata şomajului a înregistrat o creştere semnificativă în luna martie faţă de luna februarie

În anii următori, s-a renunţat la parada de 1 Mai, ziua fiind marcată prin adunări numite „populare” ce aveau loc fie pe Stadionul Republicii, care beneficia de instalaţie pentru nocturnă, fie în Pavilionul Expoziţiei Economiei Naţionale – azi Romexpo, fie în Sala Palatului. Erau prilejuri de omagiere a cuplului Ceauşescu.

După 1990, această zi este sărbătorită prin organizarea de concerte, plimbări cu bicicleta, ieşiri la iarbă verde, diverse activităţi festive, concursuri pentru copii etc.

Locurile de muncă din România, cele mai periculoase din UE

În acest context, conform unor date pubicate săptămâna aceasta de Eurostat, locurile de muncă din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană, în condiţiile în care, în 2017, în România, a fost înregistrată o rată standardizată de incidenţă de 5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători, mai mult decât dublu faţă de media din UE, care a fost de 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători.

La nivelul UE, în 2017, au fost peste două milioane de accidente care nu au fost mortale şi au avut ca rezultat absenţa de la muncă pentru patru zile sau mai mult a angajaţilor, dar s-au înregistrat şi 2.912 accidente mortale.

Rata standardizată de incidenţă a scăzut în UE în ultimii şapte ani (de când Eurostat publică aceste statistici), de la 2,87 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2010 la 2,25 accidente mortale la 100.000 de lucrători în 2017. În rândul celor 27 de state membre UE, 16 au raportat o rată standardizată de incidenţă peste media UE.

ZIUA MUNCII 2020. În 2017, cele mai ridicate rate de incidenţă s-au înregistrat în România (5,72 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Bulgaria (4,30 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Austria (4,11 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Portugalia (3,86 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Franţa (3,58 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Lituania (3.47 accidente mortale la 100.000 de lucrători).

În contrast, cele mai scăzute rate de incidenţă au fost raportate în Malta (0,57 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Olanda (0,78 accidente mortale la 100.000 de lucrători), Cipru (0,85 accidente mortale la 100.000 de lucrători) şi Estonia (1,02 accidente mortale la 100.000 de lucrători).

ZIUA MUNCII 2020. Datele Eurostat au fost publicate cu prilejul celebrării Zilei mondiale a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă, care se marchează în fiecare an la 28 aprilie şi reprezintă un prilej pentru a iniţia campanii de promovare a siguranţei şi sănătăţii celor care lucrează, precum şi a muncii decente.

În 2020, în condiţiile în care guvernele, angajatorii, lucrătorii şi societăţile întregii lumi se confruntă cu lupta împotriva pandemiei COVID-19, Ziua mondială a siguranţei şi sănătăţii la locul de muncă se axează pe combaterea focarului de boli infecţioase la locul de muncă, cu accent pe COVID-19, precizează site-ul www.ilo.org.