Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind schimbarea climatică, Terra se încinge cu fiecare lună mai mult

2023 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, iar acest an pare să bată acest record de temperaturi. Este Ziua Planetei Pământ, iar Google atrage atenţia cu un doodle special asupra încălzirii globale,

22 apr. 2024, 06:27
Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind schimbarea climatică, Terra se încinge cu fiecare lună mai mult

Ziua Planetei Pământ 2024. Google are luni, 22 aprilie 2024, un logo special dedicat conștientizării și protejării mediului înconjurător şi în ceea ce progresul privind schimbarea climatică.

Scopul principal al Zilei Pământului este de a sensibiliza oamenii cu privire la problemele de mediu și la importanța protejării planetei noastre.

În această zi, oamenii din întreaga lume organizează diferite activități și evenimente pentru a marca angajamentul lor față de conservarea mediului și pentru a educa și a inspira alții să acționeze pentru un viitor mai sustenabil.

Evenimentul a fost inițiat în 1970, în Statele Unite ale Americii, când senatorul american Gaylord Nelson a propus organizarea unei zile dedicate mediului în urma unor proteste masive împotriva poluării.

Senatorul Gaylord Nelson era îngrijorat de deteriorarea mediului din Statele Unite. Apoi, în ianuarie 1969, el și mulți alții au asistat la ravagiile unei scurgeri masive de petrol în Santa Barbara, California. Inspirat de mișcarea studențească antirăzboi, senatorul Nelson a vrut să infuzeze energia protestelor studențești împotriva războiului cu o conștiință publică în curs de dezvoltare cu privire la poluarea aerului și a apei.

Vreme de mănuşi şi fular în aprilie, meteorologii Accuweather anunță ninsori în România. Cum va fi prognoza de 1 Mai şi Paşte 2024
Până la sfârșitul anului 1970, prima Zi a Pământului a dus la înființarea Agenției pentru Protecția Mediului din Statele Unite și la adoptarea unor legi de mediu, primele de acest fel, inclusiv Actul Național de Educație a Mediului, Legea Securității și Sănătății în Muncă, și legi privind puritatea apei și aerului, arată site-ul dedicat Zilei Pământului – earthday.org.

Ziua Planetei Pământ 2024. Este un eveniment mondial anual dedicat conștientizării și protejării mediului înconjurător.Principalele aspecte abordate în Zilele Pământului includ protejarea biodiversității, reducerea poluării aerului și a apei, conservarea resurselor naturale, promovarea energiei regenerabile și combaterea schimbărilor climatice.

În cadrul Zilei Pământului, se desfășoară diverse activități, cum ar fi curățarea mediului, plantarea de arbori, conferințe și seminarii despre problemele de mediu, evenimente culturale și artistice, precum și campanii de conștientizare și advocacy.

Această zi reprezintă, de asemenea, o oportunitate pentru guverne, organizații non-guvernamentale, companii și indivizi să își reafirme angajamentul față de protejarea mediului și să ia măsuri concrete pentru a reduce impactul negativ asupra planetei noastre.

Ziua Planetei Pământ 2024. Roxana Bojariu: „Primăvară neobişnuită”

Ziua Planetei Pământ 2024. Climatologul Roxana Bojariu spune că vom avea parte de „o primăvară neobișnuită”, iar în luna aprilie ne putem aștepta la „anomalii de temperatură”.

„E o primăvară neobișnuită prin aceste contraste foarte puternice, contraste care vin de la temperaturi extraordinari de mari, vă spune un climatolog care se uită în cifre, și noi suntem uimiți, cei obișnuiți cu cifrele, când vedem temperaturi de 31 de grade nu doar într-o zi și în mai multe zone din sudul României, dar au fost zone și în sud-estul Europei, în Grecia, în Bulgaria.

Trecerea la episoade mai reci se face nu neapărat cu atingerea unor anomalii negative puternice. Ajungem la normal sau ușor pe sub normă, numai că acest contrast rămâne foarte mare și balanța înclină pe partea pozitivă a anomaliilor de temperatură. Deci, o primăvară foarte caldă care urmează unei ierni iarăși nefirești, dar nu e vorba numai de România”, a spus Roxana Bojariu.

Climatologul Roxana Bojariu, despre praful saharian

Totodată, climatologul a vorbit și despre norul de praf saharian care se menţine deasupra României. „Dacă vorbim de aceste particule cu originea în zone din nordul Africii, ele deja au trecut, tocmai pentru că a fost această mișcare atmosferică foarte rapidă, de ieri, produsă de frontul rece care a înlocuit aerul foarte cald. S-a văzut că ieri a traversat România această masă cu particule din, să zicem generic, Sahara. Vom mai avea astfel de episoade, pentru că acum, până în iunie, este sezonul cel mai propice formării sistemelor de joasă presiune în Mediterana, care antrenează inclusiv acest praf de deasupra zonelor deșertice din nordul Africii, dar nu numai. Sunt și alte zone deșertice care pot să ducă la acest transport.

Destule reprize de praf saharian am putea avea până în iunie. Mi-e greu să fac o predicție, dar am avut deja trei episoade până acum, unele mai ușoare, altele mai intense, cum a fost și acest ultim episod care a dus praf saharian până în Estonia. Deci n-a fost numai zona țării noastre. Vă dați seama ce transport intens.

EXCLUSIV. Climatologul Mircea Duţu şi meteorologul Elena Mateescu explică anomaliile vremii şi anunţă lapoviţă, ninsori şi furtuni electrice
Efectele pot fi asupra sănătății publice, chiar dacă sursele locale de multe ori covârșesc această sursă ce se diminuează totuși din locul de origine. Pentru că şi noi avem praful nostru și e destul de mult.

Dar, pe de altă parte, sunt și alte efecte benefice. De exemplu: acest praf conține micro-minerale, conține fosfor, conține fier, care ajută în ocean sau în mare, în Marea Mediterană şi eliberează oxigen, de exemplu.

Dar și pe soluri: ele se îmbogățesc și devin mai fertile cu astfel de substanțe. Deci, un beneficiu pentru mediu”, a mai spus Roxana Bojariu.

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind schimbarea climatică

Valul de căldură – care a paralizat electricitatea, sisteme de sănătate, a ucis oameni şi le-a afectat activităţile agricole – care a afectat Sahelul la începutul lui aprilie este legat de modificările climatice ”de origine umană”, relevă cercetători de la reţeaua World Weather Attribution (WWA) într-un studiu publicat joi, relatează AFP.

De la 1 la 5 aprilie, Mali şi Burkina Faso au înregistrat un val de căldură excepţional – atât ca durată, cât şi ca intensitate -, cu temperaturi de peste 45°C, aflate la originea multor decese în aceste ţări.

Observaţii ale cercetătorilor şi comparaţii cu modele de temperaturi ”arată că valul de căldură de magnitudine observat în martie şi aprilie 2024 în regiune ar fi fost imposibile dacă nu ar fi existat o înălzire globală de 1,2°C ”de origine umană”.

În raport se precizează că un episod ca cel care a afectat Sahelul timp de cinci zile în aprilie are loc în principiu doar ”o dată la 200 de ani”.

Valuri de căldură sunt frecvente în Sahel în această perioadă a anului, însă cel din aprilie ”ar fi fost mai redus cu 1,4°C” în regiune ”dacă oamenii nu ar fi provocat încălzirea planetei arzând energii fosile”, dau asigurări autorii raportului.

”Aceste tendinţe continuă cu o încălzire viitoare”, avertizează ei.

Cercetătorii estimează că un asemenea val de căldură în Mali şi Burkina Faso ar fi ”cu 1°C mai cald într-o lume mai caldă cu 0,8°C” şi s-ar produce mai frecvent decât în clima actuală, în cazul în care încălzirea globală a planetei atinge 2°C.

CATASTROFE ”SÂNGEROASE”

Durata şi gravitatea acestui val de căldură au provocat o creştere a deceselor şi spitalizărilor înregistrate în aceste ţări, potrivit WWA, în pofida faptului că populaţiile din Mali şi Burkina Faso ”sunt aclimatizate unor temperaturi ridicate”.

Este ”imposibil” să se numere victimele, din cauza lipsei înregistrării datelor în ţările respective, însă ”probabil că au avut loc sute, poate mii de alte morţi legate de căldură”, estimează WWA.

”De la 1 la 4 aprilie, am constatat o creştere a frecventări serviciilor”, anunţa într-o conferinţă de presă, la 5 aprilie, profesorul Djibo Mahamane Diango, şeful Departamentului de Anestezie de la Centrul spitalicesc Gabriel Touré de la Bamako, capitala Mali.

Potrivit acestui practician, instituţia a înregistrat în primele patru zile ale lui aprilie 102 morţi, dintre care peste jumătate erau în vârstă de ”peste 60 de ani”, după ce în toată luna aprilie în 2023 a înregistrat 130.

DOMENIUL SĂNĂTĂŢII, AFECTAT

”Valurile de căldură figurează între catastrofele naturale cele mai sângeroase” şi afectează în special persoanele în vârstă şi copiii mici, aminteşte reţeaua WWA în raport.

Căldura din aprilie, în Mali – care a înregistrat un vârf de 48,5°C – şi Burkina Faso au coincis cu postul Ramadanului şi întreruperi ale curentului care au limitat folosirea ventilatoarelor şi instalaţiilor de climatizare şi au afectat funcţionarea serviciilor de sănătate.

La începutul lui aprilie, Centrul Naţional de Transfuzii Sanguine din Bamako a cerut instituţiilor medicale ”să suspende orice transfuzie nedispensabilă”, din cauza ”întreruperilor zilnice şi prelungite peste 12 ore” pe zi.

Mali trăieşte în ritmul întreruprii alimentării cu electricitate din cauza centralelor depăşite şi unei datorii grele care grevează societatea naţională de energie.

Începând din anii ’70, ţările din Sahel s-au confruntat cu secete, iar cu episoade de ploi intense începând din anii ’90.

Împuţinarea punctelor de apă şi de păşunat, accentuate de dezvoltarea terenurilor agricole, a bulversat existenţa populaţiilor pastorale şi a favorizat apariţia unor grupări  armate care şi-au extins acapararea unor porţiuni vaste ale teritoriului Mali, Burkina Faso şi Nigerului.

Ziua Planetei Pământ 2024 – Omenirea produce anual peste 60 miliarde de kilograme de deşeuri electrice

Omenirea a produs în anul 2022 peste 62 de miliarde de Deşeuri de Echipamente Electrice şi Electronice (DEEE), adică o medie de 7,8 kg per capita. Doar 13,8 miliarde kg dintre acestea, adică 22,3%, au fost colectate şi reciclate în mod corespunzător. Reciclarea corectă ar contribui la evitarea procesului de extracţie anuală a peste 900 miliarde de kilograme de minereu, iar valoarea estimată a metalelor ce pot fi recuperate este de peste 90 de miliarde de dolari, arată cel mai recent studiu Global E-Waste Monitor 2024 (realizat de UNITAR, ITU şi Fundaţia Carmignac), pe care reprezentanţii Asociaţiei Environ l-au consultat cu ocazia Zilei Pământului care este marcată la 22 aprilie.

Distribuie pe Facebook  Distribuie pe Twitter  Distribuie pe Email
„Dacă întreaga cantitate de deşeuri de echipamente electrice şi electronice s-ar încărca în tiruri de 40 de tone, având 25 metri lungime fiecare, şirul de tiruri necesare ar înconjura Pământul la Ecuator”, arată Roxana Puia, marketing director al Asociaţiei ENVIRON.

Creşterea vertiginoasă a cantităţii de EEE. La nivel global, cantitatea de echipamente electrice şi electronice noi plasată pe piaţă a crescut de la 62 miliarde kg în 2010 la 96 miliarde kg în 2022. Se prevede că va continua să crească până la 120 miliarde kg în 2030. În acelaşi timp a crescut şi cantitatea de deşeuri electronice colectate şi reciclate formal, de la 8 miliarde kg (2010) la 14 miliarde kg (2022), dar încă departe de ritmul de creştere a cantităţii de deşeuri generate.

Ziua Planetei Pământ 2024. Europa recordurilor

În doar 12 ani, cantitatea de deşeuri electronice generate anual la nivel mondial aproape că s-a dublat. Dacă în 2010 erau se vorbea de 34 miliarde de kg, s-a ajuns în 2022 la 62 miliarde kg de deşeuri electrice, iar în 2030 se vor înregistra, potrivit estimărilor, 82 miliarde de kg DEEE.

Europa a fost regiunea care a generat cele mai multe deşeuri electronice (17,6 kg per capita), având în acelaşi timp şi cea mai mare rată documentată formal de colectare şi reciclare (7,5 kg per capita), adică 42,8% din deşeurile electronice generate. În România s-au generat în acelaşi interval 250 milioane kg de deşeuri, din care s-au colectat şi reciclat 71,5 milioane kg DEEE.

De ce creşte cantitatea de deşeuri. Principalele cauze: electronificarea şi transformarea digitală, pe baza unor tehnologii care schimbă profund modul în care trăim, lucrăm, învăţăm, socializăm şi facem afaceri. Conform datelor Global E-waste Monitor, pentru fiecare 100 de persoane există 108 abonamente la telefoane mobile, iar în ţările cu venituri mari sunt înregistrate, în medie, 109 articole de EEE (excluzând becurile) pe cap de locuitor. Alte cauze importante sunt date de creşterea consumului, ciclurile scurte de viaţă ale produselor, opţiunile limitate de reparare şi infrastructura inadecvată de gestionare a deşeurilor electronice.

Ziua Planetei Pământ 2024. Principalele categorii DEEE

Aproximativ o treime (20 miliarde kg) din deşeurile electronice la nivel mondial provin din echipamente mici precum jucării, cuptoare cu microunde, aspiratoare şi ţigarete electronice, însă rata de reciclare la nivel global rămâne foarte scăzută: doar 12%. Urmează echipamentele mari (excluzând panourile fotovoltaice) cu 15 miliarde kg. Ecranele şi monitoarele înseamnă 10% din totalul DEEE (5,9 miliarde kg). Alte 5 miliarde kg de deşeuri electronice provin de la echipamente IT şi de telecomunicaţii mici (laptopuri, telefoane mobile, dispozitive GPS, calculatoarele personale, imprimantele, routere etc.); doar 22% dintre ele sunt colectate şi reciclate formal. Becurile produc deşeuri care cântăresc 2 miliarde de kilograme.

Chiar dacă rata globală de colectare şi reciclare a DEEE se află pe o curbă ascendentă, ea nu ţine pasul cu creşterea fenomenul electronificării, care se manifestă prin creşterea numărului de dispozitive electronice, impulsionată puternic de explozia tehnologică, interconectivitatea zonelor urbane, răspândirea internetului şi a muncii remote. Potrivit datelor din Global E-Waste Monitor 2024, cantitatea de deşeuri generate creşte în fiecare an de cinci ori mai rapid decât a deşeurilor colectate.

Ziua Planetei Pământ 2024. Rate de colectare

Cele mai mari rate de colectare (34%) se întâlnesc la echipamentele de mari dimensiuni (maşini de spălat rufe, maşini de spălat vase, imprimante mari, copiatoare etc.). Urmează, cu 27%, echipamentele de transfer termic (frigidere, congelatoare, aer condiţionat şi pompe de căldură),iar apoi ecranele şi monitoarele. Chiar dacă sunt cele mai numeroase, echipamentele mici înregistrează şi cele mai mici rate de colectare la nivel global (12%).

Ţigările electronice. În ceea ce priveşte echipamentele de dimensiuni mici, cea mai răspândită categorie de DEEE, se constată o creştere a numărului de ţigări electronice cu arome. În anul 2022 s-au vândut peste 844 milioane de vape-uri, cele mai multe fiind de unică folosinţă şi transformându-se instant în peste 40 de milioane kg de deşeuri, care conţin plastic, baterii cu litiu-ion (peste 130.000 kg de litiu), un element de încălzire şi o placă de circuit.

Ziua Planetei Pământ 2024. Impact economic

Experţii care au contribuit la realizarea studiului Global E-Waste Monitor 2024 arată că deşeurile generate în 2022 înseamnă 31 miliarde kg metale, 17 miliarde kg de plastic şi 14 miliarde kg de alte materiale (minerale, sticla, alte compozite). În ceea ce priveşte metalele, 4 miliarde de kilograme fac parte din ceea ce numim materii prime critice: aluminiu (3,9 miliarde kg), cobalt (34 milioane kg) şi antimoniu/stibiu (28 milioane kg).

„Tema din acest an a Zilei Pământului este Planet vs. Plastic, iar deşeurile electrice, pe lângă metale grele şi substanţe periculoase, sunt foarte mari generatoare de plastic. Gestionarea eronată a DEEE, în afara schemelor formale de colectare şi reciclare, a avut ca rezultat, în perioada analizată, eliberarea în mediu a 58.000 kg de mercur şi 45 milioane kg de plastic, cu impact direct şi sever asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. În acelaşi timp, gestionarea lor în mod responsabil poate aduce beneficii din toate punctele de vedere. De exemplu, producţia actuală de materii prime secundare evită extracţia a 900 miliarde kg de minereu”, mai spune Roxana Puia.

Cât valorează deşeurile electrice

Valoarea economică a metalelor din DEEE a fost, la nivelul anului 2022, de 91 miliarde de dolari. Chiar dacă toate acestea ar putea fi recuperate eficient, utilizând tehnologii actuale de gestionare a deşeurilor electronice, în anul analizat s-au reciclat materii prime în valoare de doar 28 miliarde de dolari; cele mai mari pierderi au apărut din cauza incinerării, a depozitării defectuoase sau a tratamentelor necorespunzătoare. Metalul cu cea mai mare rată de recuperare a fost fierul, urmat la distanţă de zinc şi plumb. La rândul lor, metalele preţioase, prezente în cantităţi mult mai mici, se estimează că pot beneficia de o recuperare viabilă de 300.000 de kilograme într-un an. Din punctul de vedere al valorii recuperate, pe primul loc este cuprul (19 miliarde de dolari), urmat de aur (15 miliarde de dolari) şi fier (16 miliarde de dolari).