ANSVSA: Rezultatele analizelor de laborator infirmă existenţa unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv

Rezultatele analizelor de laborator realizate până această dată de instituțiile specializate infirmă existența unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv, cu depășiri ale limitelor normale ale radioactivității, sau rezultate neconforme privind contaminarea cu metale grele, precizează reprezentanții Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

28 aug. 2017, 16:48
ANSVSA: Rezultatele analizelor de laborator infirmă existenţa unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv

„În anul 2016 au fost realizate 7.381 de determinări de laborator pentru decelarea prezenței sau a nivelului de contaminanți (pesticide, micotoxine, metale grele), din care 1.384 de probe din produse alimentare au fost analizate pentru determinarea reziduurilor de metale grele și 2.658 de probe pentru măsurarea nivelului de radioctivitate. Au fost analizate 73 de probe din conserve de pește, urmărindu-se determinarea următorilor parametri: histamină, plumb, cadmiu, mercur, staniu, precum și determinarea gradului de contaminare radioactivă cu Cs134 și Cs137..(…) Până la această dată, rezultatele analizelor de laborator realizate de către IISPV și de rețeaua de laboratoare de la nivel național ale Autorității, din produse alimentare și din furaje (recoltate de pe teritoriul României sau importate din țări terțe), infirmă existența unor produse alimentare sau furaje contaminate radioactiv, cu depășiri ale limitelor normale ale radioactivității, sau rezultate neconforme privind contaminarea cu metale grele”, explică reprezentanții ANSVSA.

Citeşte şi: Scandalul ouălor contaminate: Al doilea insecticid neautorizat, amitraz, ar fi fost utilizat în Franţa

Potrivit acestora, în România, instituția competentă din punct de vedere analitic, pentru realizarea acestor tipuri de determinări, este Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV), Laborator Național de Referință, aflat în subordinea Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor.

Pe lângă IISPV, determinări pentru metale grele mai realizează și laboratoarele zonale desemnate, din cadrul DSVSA: Cluj, Constanța, Suceava, Prahova, Călărași, iar pentru determinarea gradului de contaminare radioactivă mai lucrează și laboratoarele instituției din: Arad, Bacău, Bihor, Buzău, Călărași, Constanța, Cluj, Ialomița, Iași, Teleorman, Satu-Mare și Suceava.

De asemenea, anual, ANSVSA elaborează un Plan Național de Control Reziduuri (cerință a Uniunii Europene), plan care înainte de a fi implementat, este supus aprobării Comisiei Europene.

„În ceea ce privește măsurarea nivelului radioactivității unor produse alimentare, determinările se realizează în cadrul unui program de monitorizare permanentă, inclusiv al produselor agroalimentare cu proveniența Japonia și aria de pescuit Asia — Pacific (ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima) și al importurilor de produse agroalimentare provenind din țări care au fost expuse accidentului de la Cernobîl. În cazul în care ar apărea un produs contaminat radioactiv, procedurile sunt clare și ele se aplică în România, de către specialiștii ANSVSA, așa cum se aplică în oricare dintre celelalte țări membre ale Uniunii Europene”, se precizează în comunicat.

Conform sursei citate, acest tip de analize se realizează în mod curent, pentru diferite tipuri de produse alimentare: lapte, produse lactate, carne și produse din carne, pește și produse din pescuit, miere, furaje pentru animale, fructe de pădure, ciuperci, apa utilizată în procesul tehnologic de fabricare al alimentelor și produse alimentare deshidratate.

Analizele se realizează în cadrul laboratoarelor ANSVSA, prin utilizarea de metode acreditate, conform cerințelor SR EN ISO/CEI 17025/2005, cu respectarea legislației sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Reprezentanții ANSVSA, menționează astfel că „prezentarea în spațiul public, de situații și date, interpretate în manieră alarmistă, fără a avea dovezi științifice care să vină în sprijinul concluziilor la care s-a ajuns, omiterea (intenționată sau nu) a unor informații cheie, nu este o acțiune care să vină în sprijinul consumatorilor sau de natură să le protejeze interesele”.