Siteul RTV.NET foloseste cookies. Continuarea navigarii pe acest site se considera acceptare a politicii de utilizare a cookies. Află mai multe accesand POLITICA COOKIES X

Augustin Lazăr, despre legile justiţiei: Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate

Publicat: Joi, 07 Decembrie 2017 20:07 // Actualizat: Joi, 07 Decembrie 2017 20:08 // Sursa: romaniatv.net

Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate, spune Augustin Lazăr, procurorul general, răspunzând astfel întrebărilor privind modificărilor legilor justiţiei.

Procurorul general Augustin Lazăr spune că a hărţui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i ameninţa cu răspunderi juridice disproporţionate faţă de eventualele greşeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliţie şi instanţe judecătoreşti, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, aşa cum este Ministerul Justiţiei, condus de un ministru al justiţiei numit politic şi cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept. Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate, mai spune Lazăr, precizând că răspunde astfel tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale.

Într-un comunicat de presă transmis joi seară, procurorul general al României spune că axistă o legătură clară între statul de drept şi independenţa procurorilor şi că statul de drept se bazează pe principiul supremaţiei legii, dar el presupune şi ideea de responsabilitate, morală, etică, politică, juridică. 

"Responsabilitatea nu înseamnă doar răspundere ci mai mult, o atitudine de implicare în stabilirea unui cadru instituţional în care subiecţii de drept constituţional să acţioneze conştient, pentru binele comun, să îşi asume deciziile luate şi să dea dovadă de respect pentru cetăţenii pe care îi guvernează. Responsabilitatea înseamnă bună guvernare. Buna guvernare reprezintă în egală măsură o garanţie a conturării cadrului juridic adecvat pentru ca infractorii să răspundă pentru faptele penale comise, de la cele mai puţin grave şi până la cele extrem de grave", explică Augustin Lazăr.

Citeşte şi: Legile Justiţiei. PSD schimbă regulamentul: Amendamentele admise în comisie se votează la pachet în plen UPDATE

El spune că instituţia statului român care trebuie să asigure judecătorilor posibilitatea de a se pronunţa asupra vinovăţiei infractorilor este, fără îndoială, Ministerul Public, adică totalitatea procurorilor din România, iar Ministerul Public nu este un minister în sensul executiv al termenului, ci este alcătuit din procurori care îşi exercită, conştient şi hotărât, atribuţiile constituţionale, în baza unei vocaţii, în baza unui mandat al societăţii, ci nu ca împuternicire din partea vreunei guvernări.

"Constituţia României nu poate fi distorsionată nici măcar de către Parlament, nici de o guvernare aleasă liber. Constituţia României este legea supremă. Rolul şi locul procurorilor în sistemul de putere al statului, aşa cum este conceput de Constituţie, este indiscutabil şi non-negociabil", mai arată procurorul general, enumerând şi exemplificând cu articolele din Constituţie care fac referire la procurori şi invocând şi documente internaţionale care vorbesc despre independenţa procurorilor.

"Este adevărat faptul că există sisteme constituţionale în lume în care procurorii sunt parte a puterii executive, dar România, stat european de cultură neolatină, nu face parte din această familie de sisteme constituţionale. (...)  în România, procurorii sunt magistraţi şi sunt trataţi de Constituţie din punct de vedere al statutului profesional ca făcând parte din „autoritatea judecătorească”, iar nu din cea executivă. Recomandările, convenţiile, opiniile, studiile şi alte tipuri de documente internaţionale, elaborate sub egida Naţiunilor Unite, Consiliului Europei ori Uniunii Europene se referă distinct la situaţia în care procurorul este parte a executivului, respectiv la cea în care procurorul este parte a autorităţii judecătoreşti", mai arată Augustin Lazăr.

Citeşte şi: Iordache, despre modificarea regulamentului: Amendamentele respinse clar nu mai au numărul de voturi, deci nu mai are rost să mai votăm

Lazăr mai spune că adevărata misiune a procurorului în societate este aceea de a acţiona în slujba victimelor infracţionalităţii, având în vedere, înainte de toate, drepturile acestora, iar obligaţia Ministerului Public de a respecta drepturile omului se referă şi la persoanele învinuite ori inculpate pentru săvârşirea de infracţiuni, însă doar în ceea ce priveşte asigurarea garanţiilor de desfăşurare a unui proces echitabil, de respectare a dreptului la libertate, în măsura în care acest drept îşi justifică existenţa în faza de urmărire penală şi de judecată a procesului penal şi, nu în ultimul rând, al prezumţiei de nevinovăţie. Drepturile inculpaţilor nu vor fi niciodată mai importante decât drepturile victimelor, ci invers, pentru că altfel am trăi într-o lume distorsionată, în care cel care suferă prin infracţiune este sortit să suporte şi umilinţa unei anchete penale şi a unei judecăţi care îl pune în inferioritate faţă de agresorul său, mai explică procurorul general al României.

El invocă şi Carta de la Roma, care vorbeşte despre independenţa procurorilor, arătând, la unul dintre puncte, că "independenţa procurorilor, care este esenţială pentru statul de drept, trebuie să fie garantată prin lege la nivelul cel mai înalt cu putinţă, într-o manieră similară cu cea a judecătorilor”. 

"Procedând astfel, Ministerul Public îşi va asuma independenţa de care trebuie să beneficieze potrivit Constituţiei României, precum şi documentelor internaţionale, unele dintre ele devenite prin ratificare parte a dreptului intern, în conformitate cu dispoziţiile art. 11 din Constituţia României. Răspundem astfel, tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului, de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale, că Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate. Independenţa conferită de Constituţia României se apără cu demnitate, fermitate şi prin instrumente juridice puse la dispoziţie de lege!", adaugă procurorul general al României.

Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a introdus joi un nou articol în legea 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit căruia Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) va trebui să elaboreze anula un raport de activitate pe care să-l prezinte ministrului Justiţiei şi CSM. Un alt amendament adoptat este că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) nu va mai putea înfiinţa servicii teritoriale, servicii, birouri şi alte compartimente de activitate fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, comisia a votat înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.

Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
Augustin Lazăr independenţa justiţiei legile justitiei Ministerul Public
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.6260
RON
18 Dec
noapte -1 °
zi 3 °
Ultimele joburi adaugate
24 H