În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că în perioada 2009 – 14 octombrie 2015, inculpatul Pâslaru Constantin (cetățean român și german, cu domiciliul în Germania) a dobândit și deținut un lot de 7005 monede și 806 bunuri arheologice, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, iar după efectuarea unor operațiuni specifice de curățare, restaurare și conservare, a schimbat o parte dintre ele în piese de colecţie, în vederea tranzacţionării acestora pe piața internațională de antichități, prin ascunderea şi disimularea originii lor ilicite.

„Artefactele erau sustrase din siturile arheologice din județele Constanța și Tulcea în urma efectuării unor detecţii neautorizate de către o grupare infracțională, care apoi le transfera în străinătate către inculpatul Pâslaru Constantin în vederea valorificării lor. După procedurile de curățare mecanică și chimică, cu rolul de a ascunde originea lor ilicită, artefactele erau destinate a fi tranzacționate prin intermediul platformelor din mediul online sau la târguri locale către diverși cumpărători din Germania sau din alte țări”, susţin procurorii.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Adrian Sârbu şi Miron ...

Clotilde Armand, trimisă în judecată în ziua în care şi-a ...

Potrivit sursei citate, o parte din banii rezultați erau transferați către braconierii de situri arheologice din România prin intermediul unor companii financiare ce permit transferul de bani lichizi la distanță fără utilizarea unor conturi bancare, destinatari fiind persoane interpuse indicate de autorii infracțiunilor de furt.

Finalizarea cauzei a fost posibilă prin cooperarea internaţionale cu autoritățile judiciare germane, ca urmare a executării unor cereri de asistență judiciară în materie penală vizând, printre altele, efectuarea de percheziții domiciliare simultane la mai multe locaţii din Germania și România, în urma cărora au fost identificate şi indisponibilizate monedele și artefactele de proveniență ilicită.

Potrivit unui raport de expertiză numismatică efectuat în cauză, lotul de 7005 monede indisponibilizat este alcătuit în majoritate din monede grecești de epocă imperială din cetățile Tomis şi Callatis, monede din Istros (Histria), monede grecești autonome, denari şi antoninieni romani, precum și monede de bronz de tip Lysimach și monede de tip Filip II din argint.

În ceea ce privește celelalte bunuri arheologice indisponibilizate, procurorii menționează că printre acestea se numără un grup compact de 55 vârfuri de săgeată (semne premonetare specific dobrogene din sec. V a. Chr.), un pumnal akinakes (o piesă arheologică rară), pandantive crepundia, obiecte de podoabă, piese de harnaşament, sigilii, fibule, inele etc. Majoritatea artefactelor fac parte din Patrimoniul cultural național, putând fi încadrate o parte în categoria Tezaur, o parte în categoria Fond al Patrimoniului cultural național.

Potrivit evaluării efectuate în dosar, valoarea bunurilor ridicate şi indisponibilizate se ridică la suma de 400.000 Euro.

Dosarul va fi trimis, spre competentă soluţionare, Tribunalului Hunedoara.