Cireşele, bune pentru inimă şi pentru sistemul circulator. Cercetătorii au descoperit că oamenii care au atacuri de cord tind să aibă un nivel scăzut de melatonină, ceea ce poate fi reparat prin consumul de cireşe. Un compus prezent în cireşe, polifenolul, s-a dovedit a fi benefic în procesul de prevenire a formării de cheaguri de sânge. De asemenea, antocianina prezentă în cireşe protejează vasele de sânge de stresul oxidativ, ceea ce implică faptul că cireşele pot ajuta la prevenirea formării de placă arterială.

Cireşele, bune pentru creier. Melatonina, polifenolii şi antocianinele au dovedit efecte benefice asupra funcţiilor cerebrale. Toate trei protejează celulele creierului de stresul oxidativ şi pot juca un rol în prevenirea demenţei.

Alte Articole

O femeie de 21 de ani a dezvoltat o complicație sanguină letală ...

Ceapa și usturoiul verde pot dăuna organismului. Cum și când ...

Cireşele, un antiinflamator natural. Antocianinele reduc inflamarea aproximativ la fel de bine precum medicamentele prescrise de doctor, cu menţiunea că cele din cireşe nu prezintă şi efecte adverse.

Cireşele, medicamentul natural care creşte performanţa. Consumul de cireşe poate ajuta atleţii să scape de durerea post-antrenament care apare la muşchi, ceea ce poate rezulta în mai multe zile de antrenament şi mai puţin timp destinat refacerii. Efectul a fost demonstrat atât în ceea ce priveşte alergatul pe distanţă lungă, cât şi antrenamentul de forţă.

Cireşele, bune pentru prevenirea atacurilor de gută. Când cei bolnavi de gută, o formă complexă şi foarte dureroasă de artrită, au mâncat cireşe pentru numai două zile, riscul unui atac de gută a scăzut cu 35 la sută comparativ cu situaţia celor care nu au mâncat aceste fructe.

Cireşele, bune la prevenirea cancerului. Antocianinele din cireşe au dovedit un efect de diminuare a celulelor canceroase şi de stimulare a distrugerii acestora. Mai specific, rezultatele au demonstrat că reduc ritmul de creştere a celulelor de cancer la colon.

Cireşele, bune pentru scăderea colesterolului. Cireşele scad colesteolul din sânge, ajutând astfel la prevenirea bolilor cardiovasculare, a aterosclerozei, a infarctului miocardic şi a accidentelor vasculare cerebrale. Consumate zilnic în sezonul lor, cireşele scad incidenţa bolilor specifice sezonului cald.

Cireşele, eficiente împotriva oboselii. Aceste fructe au efecte pozitive asupra somnului, înlăturând insomniile şi ajutând persoana în cauză să se odihnească mai bine. Astfel somnul este mai lung, mai liniştit şi mai odihnitor. Cireşele sunt indicate şi celor care se plâng de coşmaruri, căci îmbunătăţesc calitatea somnului.

Cireşele, bune pentru ficat. Cireşele sunt indicate şi hepaticilor, astfel persoanele care suferă de afecţiuni ale ficatului pot face o cură intensă de cireşe, consumând în fiecare zi două ceşti de cireşe pe stomacul gol. Nu este indicat să consumaţi mai multe cireşe pentru că predispun la îngrăşare şi la creşterea glicemiei, având o cantitate mai mare de zahăr decât alte fructe.

Cireşele sporesc longevitatea. Prin conţinutul ridicat de antioxidanţi, dar şi de vitamine, minerale şi oligoelemente, cireşele ajută celulele corpului să trăiască mai mult şi să îşi menţină funcţiile specifice. Cei care consumă cireşe în sezonul lor îşi cresc uşor speranţa de viaţă.

Cireşele au efecte antiinflamatoare. Cireşele joacă şi rol antiinflamator în organism, astfel cei care suferă de boli cronice, de acnee sau de diferite inflamaţii ori prezintă alergii cutanate se pot bucura de efectele antiinflamatoare ale acestora.

Cireşele albesc dinţii. Încă o calitate a cireşelor constă în faptul că acestea albesc dinţii, ca şi căpşunile sau merele de exemplu. De aceea este indicat să consumaţi cireşele mai degrabă în stare proaspătă decât sub formă de suc sau compot. Cireşele pot fi consumate după masă ca desert, deoarece curăţă şi dinţii.

Citeşte şi Dieta cu cireşe: slăbeşti 5 kg în 7 zile