Cel mai puternic laser din lume a fost inaugurat la Paris şi urmează să ajungă în România

Luni a fost inaugurat la Paris cel mai puternic laser din lume. Acesta a fost construit de compania franceza Thales pentru platforma ştiinţifică de la Măgurele.

30 nov. 2015, 10:55
Cel mai puternic laser din lume a fost inaugurat la Paris şi urmează să ajungă în România

„Este primul laser de 10 petawati din lume, este inaugurat astazi si va fi adus in tara cand este gata constructia, adica probabil in martie 2016”, a declarat pentru HotNews.ro directorul proiectului, Nicolae Zamfir.

„La Paris este inaugurata astazi finalizarea primului stadiu de la construirea laserului, care inseamna construirea unui laser de 10 petawati. Este primul laser de 10 petawati din lume, este inaugurat astazi si va fi adus in tara cand este gata constructia, adica probabil in martie 2016”, a mai spus directorul Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” de la Magurele (IFIN-HH) si directorul proiectului Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP).

Laserul valoarează 60 de milioane de euro, a fost construit de compania franceza Thales, conform contractului semnat in 2013 cu IFIN-HH care prevede ca laserul va fi operational in 2017.

„Lansarea de astazi de la Paris este organizata de ELI-NP impreuna cu Thales”, a precizat Zamfir.

Sistemul Fascicol Gamma este o altă componentă importantă a proiectului care a fost finalizată şi urmează să ajungă în ţară. Valoarea acesteia se ridică la 66 de milioane de euro.

Directorul celui mai important proiect stiintific din Romania a declarat ca, „din punct de vedere al echipamentelor mari, s-a realizat stadiul I al proiectului. Din punct de vedere al experimentelor de cercetare, au fost avizate in iunie TDR-urile, adica propunerile stiintifice si de realizare tehnica, si am trecut la achizitii. A fost un efort extraordinar, dar am avut noroc ca nu au fost contestatii si s-au facut toate achizitiile”.

In ceea ce priveste constructia cladirii de la Magurele care va adaposti aceste echipamente, Nicolae Zamfir a afirmat ca „s-au terminat cladirile clasice, birourile, camerele de oaspeti, s-au terminat geotermalele, insa la cladirile speciale finisajele interioare inca nu sunt gata. Mai este in lucru si drumul de acces”.

Directorul proiectului ELI-NP a precizat ca „este o problema cu fondurile, pentru ca noi am comunicat Comisiei Europene inca din luna aprilie ca este posibil sa nu putem facem receptia cladirii pe 30 decembrie 2015, mai ales ca e vorba despre caracteristici importante. Au acceptat si am trimis documentatia pentru fazarea cladirii, adica pentru ca banii sa vina din cei rezervati ELI-NP pentru urmatorul ciclu”.

„Ne-au trimis abia in septembrie primele observatii la aplicatie, le-am raspuns si ne-au trimis a doua serie de intrebari in octombrie. Noi am trimis raspunsurile si inteleg ca mai vine o serie de observatii. Ele nu sunt legate de fazare, cu aceasta au fost de acord pentru ca contractul este facut pe faze fizice foarte clare”, astfel incat circuitul banilor este simplu de urmarit, a declarat Nicolae Zamfir.

Acesta a precizat că au fost introduse cereri speciale şi că s-au cerut bani în plus pentru trei categorii: 

pentru experimente, pentru ca suma celor care au aplicat la TDR-uri a depasit ce am prevazut initial si am argumentat astfel – comunitatea stiintifica a cerut experimente mai elaborate decat ce a prevazut initial proiectul, mai ales ca s-a mai schimbat tehnologia in acesti ani. Au fost de acord.

Am mai cerut o extensie a cladirii gamma catre reactorul nuclear, pentru ca prevedem ca atunci cand la reactor se termina decomisionarea in 2020 (detalii aici) sa il legam de cladirea gamma si sa extindem ELI-NP si la cladirea reactorului; pentru asta, trebuie sa facem acum o legatura intre cele doua cladiri, care sunt la 50 de metri distanta. Au fost de acord.

Institutul a cumparat in 2012 o bucata de teren de 160 de metri care sa dea platformei stiintifice acces la soseaua de centura. Comisia Europeana a fost de acord, dar acum am auzit ca ne vor intreba daca avem autorizatiile necesare. Noi avem toata documentatia, toate avizele. Am luat aceasta decizie pentru ca traficul greu, pentru aprovizionare, sa nu treaca prin Magurele, ci pe centura, mai ales ca suntem la 150 de metri de ea”.
In ceea ce priveste recenta scoatere la concurs de catre Ministerul Educatiei a functiei pe care o ocupa (director general la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei” IFIN-HH), Nicolae Zamfir a explicat pentru HotNews.ro ca „a fost scos postul la concurs pentru ca mandatul pe care l-am avut a expirat si un director general al unui institut de o asemenea complexitate trebuie sa isi exercite functia conform unui mandat”.

„Eu o sa particip la concurs, pentru ca doresc sa termin ce am inceput. ELI-NP este un proiect implementat de IFIN-HH, deci este la decizia directorului IFIN-HH daca pune pe altcineva la sefia unui proiect atat de important”, a declarat Zamfir.

Castigatorul concursului va fi la decizia Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica si Inovare (ANCS) din subordinea Ministerului Educatiei, autoritate condusa acum de secretarul de stat Tudor Prisecaru. „Depunerea actelor pentru concurs se face pana pe 12 ianuarie, iar interviul este pe 29 ianuarie. Mandatul este de 4 ani”, a precizat Nicolae Zamfir.

Acesta a precizat ca reprezentantii Comisiei Europene nu au niciun cuvant de spus in procedura de desemnare a conducerii proiectului de la Magurele, pentru ca „Institutul de Fzica Nucleara (IFIN-HH) este cel care implementeaza si care raspunde pentru proiect”, a explicat Zamfir.

Citeşte şi