În luna august, au fost monitorizate de către o echipă a Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan — Al. Rosetti” al Academiei Române, coordonată de Rodica Zafiu, 12 televiziuni — TVR 1, TVR 2, Antena 1, Pro TV, Kanal D, Prima TV, Național TV, Antena 3, România TV, B1 TV, Realitatea TV și Digi 24 — și două posturi de radio — Radio România Actualități și Europa FM, alese în funcție de audiență, de acoperirea națională, de ponderea emisiunilor informative și de dezbatere și de asumarea unui rol cultural și educativ. S-au efectuat 300 de ore de monitorizare, urmărindu-se în primul rând transmisiunile de la orele de vârf, în special emisiunile de știri și dezbateri.

Potrivit lui Răsvan Popescu, vicepreședinte al CNA, rezultatele monitorizării din luna august sunt comparabile cu cele din luna martie.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

„Dacă în 2007, 2008 existau și situații în care erau o sută de greșeli pe lună, acestea au scăzut progresiv și în momentul de față suntem undeva la 25-26 (…) de greșeli grave pe lună. Sigur că la posturile de știri, unde se vorbește mai mult, sunt ceva mai multe, în rest sunt ceva mai puține. La posturile de radio monitorizate sunt cele mai puține, două-patru pe lună, comparabil și cu luna martie”, a spus Răsvan Popescu.

El a precizat că greșelile din publicitate nu s-au corectat. „Mi se pare zona în care ar trebui să intervenim, pentru că nu numai că nu s-au corectat, dar se și repetă. (…) Și atunci îți repetă un mod greșit de folosire a limbii, până când îl învață și copiii așa”, a afirmat Popescu.

Potrivit monitorizării, la Antena 3 s-au înregistrat 26 greșeli de folosire a limbii române, Antena 1 — 23, Realitatea TV — 22, B1 TV — 16, TVR 2 — 15, România TV — 14, Național TV — 10, Prima TV — 9, TVR 1 — 8, Kanal D — 8, Pro TV — 7, Digi 24 — 7, în timp ce la Radio România Actualități au fost înregistrate 4 greșeli, iar la Europa FM — 2.

Conform raportului, în textele scrise pe ecran continuă să apară numeroase neglijențe de tehnoredactare, iar în domeniul punctuației cele mai multe greșeli au fost înregistrate în continuare în folosirea virgulei. O greșeală care persistă este înlocuirea formelor adverbiale „maximum” și „minimum” cu formele scurte, caracteristice adjectivelor corespondente „maxim” și „minim”.

Totodată, continuă să existe cazuri de dezacord între subiect și predicat, iar în alte contexte acordul este semantic, potrivit înțelesului, deși normele impun acordul potrivit formei.

De asemenea, a fost înregistrată în această perioadă tendința de extindere a utilizării prepoziției „pe”. O altă greșeală frecventă, care se repetă în fiecare etapă de monitorizare, tinzând chiar să se extindă, este inserarea semiadverbului „și” după prepoziția „ca”, având rolul de a exprima calitatea sau relația, se mai arată în raport.

La propunerea Dorinei Rusu, membru al CNA, Consiliul a decis să analizeze rezultatele raportului în următoarea ședință, iar, în cazurile în care se impune, vor fi transmise radiodifuzorilor scrisori de atenționare. „Trebuie să avem și niște rezultate în urma acestui raport”, a spus Rusu.