CUTREMUR în România. UPDATE. ORA 06.00 Magnitudinea seismului a fost revizuită la 5,3 grade pe scara Richter, iar adâncimea la 98,9 km, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). 

CUTREMUR în România. UPDATE. ORA 02:54 Magnitudinea seismului produs miercuri, la ora 1:20, în zona Vrancea a fost revizuită la 5,4 grade pe scara Richter, iar adâncimea la 97 km, conform datelor publicate pe site-ul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Site-urile din străinătate continuă să anunțe o magnitudine de 5.6-5.7.

CUTREMUR în România. Radulian (INFP): A fost un cutremur tipic din zona Vrancea; este o activitate seismică obișnuită, nu avem motive să ne speriem. Detalii AICI

CUTREMUR în România: INFP anunţă cutremur cu magnitudine 5.2 la o adâncime de 100 de kilometri. Cutremurul a fost resimțit în mai multe orașe din România, inclusiv în București, Iaşi sau Constanța. Seismul a fost resimţit şi în Republica Moldova. 

Cutremurul a avut loc la adâncimea de 100 kilometri.  Localitățile cele mai apropiate au fost  Focșani la 46 km, București la 142 de kilometri și Nereju la 11 kilometri. 

Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă a anunţat că echipe operative au fost trimise în teren pentru efectuarea misiunilor de recunoaştere.

Cum s-a simțit cutremurul, mărturii de pe Facebook

”L-am simțit în două faze, prima că pe o izbitură puternică. S-a simțit puternic și la nivelul solului, dar și la etaj. Cel mai înfiorător este vuietul care s-a terminat la câteva secunde după mișcare”, ne spune și Alina, care locuiește într-o casă cu un etaj din Popești Leordeni, în apropierea Bucureștiului.

Daniel locuiește la etajul 1, în Pipera, în zona de nord a Capitalei. ”Stăteam pe canapea, navigam pe Youtube și am auzit inițial miscându-se un trandafir uscat din vază. Am zis, ”A, o fi un cutremur mic”, când a început zguduiala mai puternică. S-a mișcat un pic canapeaua și s-a simțit destul de puternic la etajul 1, cred că mai sus a fost mai rău”, ne spune el.

Roxana locuiește la etajul 4 al unui bloc din cartierul Titan, București. ”S-a simțit scurt, dar intens. Cred că mai tare s-a simțit în Bacău sau Iași. Ei (prietenii Roxanei care stau în aceste orașe – n.r.) au spus că a fost mai puternic decât cel din septembrie”, ne spune ea. ”Îmi e frică să nu mai fie, parcă a ținut prea puțin”, adaugă Roxana, care se teme de replici ale seismului. INFP nu a anunțat însă vreo replică a acestui seism, până la ora 02:20.

Cum s-a simțit cutremurul în Iași. ”Un impuls puternic, o undă de șoc de 4-5 secunde”

„Eu stau la bloc, la etajul IV. Chiar eram treaz în momentul în care a fost cutremurul. A început să se miște vesela, apoi a fost un impuls puternic, o undă de șoc de 4-5 secunde, timp în care s-a mișcat un pic și mobila”, spune și Ionuț, din Iași.

Cum s-a simțit cutremurul în Bacău. ”E cel mai tare cutremur pe care l-am simțit de când stau la casă”

Luminița locuiește într-o casă din Bacău și a fost surprinsă de forța seismului. Deși a fost un cutremur de adâncime (s-a produs la 97,5 kilometri), ea ne spune că l-a simțit ca pe un cutremur de suprafață. ”E cel mai tare cutremur pe care l-am simțit de când stau la casă. Chiar ne-a zguduit”, spune ea.

CUTREMUR în România cu magnitudine 5.6. Primele date primite de la institutele de masurare a seismelor au aratat initial ca ar fi fost vorba de un cutremur cu magnitudinea de 6,1. Un cutremur moderat cu magnitudinea de 5,5-5,8 grade s-a produs in noaptea de 27 spre 28 decembrie in regiunea Vrancea.

Cutremurul a fost resimtit in Muntenia, Moldova si Sudul Transilvaniei.

Cutremur în România. Seismul s-a simţit puternic în Capitală. Primele imagini sunt şocante VIDEO

Cel mai important seism din acest an s-a înregistrat în data de 24 septembrie, la ora locală 2:11, în zona Vrancea, și a avut o magnitudine de 5,3 grade pe Richter. În 2015, cel mai puternic cutremur a avut magnitudinea de 4,9 grade pe scara Richter și s-a înregistrat în data de 29 martie, în județul Buzău.

Potrivit datelor INFP, cea mai intensă mișcare tectonică din România după 1990 a fost înregistrată în anul 2014, pe 22 noiembrie, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter, acesta fiind resimțit și la București.

Un cutremur cu magnitudinea peste 7 ar afecta 75 la sută din populaţia ţării. A fost anunţul făcut de autorităţi anul acesta iar teama de un eventual seism s-a amplificat mai tare ca oricând. Mai grav este că însăşi salvatorii care ar trebui să intervină în cazul unor calamităţi muncesc în clădiri catalogate cu grad seismic ridicat. Serviciile de Urgenţă încearcă să compenseze. Au demarat programe de achiziţii şi au mobilizat anul acesta cel mai mare număr de oameni, peste 8.000, într-un exerciţiu naţional de salvare şi căutare a victimelor unui potenţial cutremur. 

În 24 septembrie 2016, seismul de magintudine 5,3 a alimentat temerile românilor privind un dezastru major. Cutremurul din toamnă s-a simţit cel mai tare în jdueţele din sud estul ţării dar şi în Bucureşti. Bucăţi din faţada unei clădiri cu risc seismic, neconsolidată s-au prăbuşit.

Mulţi bucureşteni au ţinut ocupată linia de urgenţă 112. „Nu pentru a ni se cere ajutor ci sfaturi de la anumiţi cetăţeni asupra modului în care aceştia trebuie să acţioneze”, a spus Daniel Vasile, purtător de cuvânt ISU.

Seismul a readus pe agendă situaţia critică din marile oraşe unde sunt zeci de clădiri cu risc seismic. În Bucureşti 183 de locuinţe sunt un adevărat pericol. Alte 301 sunt încadrate cu grad seismic 2 iar 90 de clădiri au risc 3. În ultimii trei ani doar 70 de clădiri au fost renovate.

„Acestea ar trebui evacuate în regim de urgenţă. Doar foarte puţine sunt 100 la sută ale Primăriei. Restul sunt proprietari care din păcate nu şi-au dat acordul pentru evcuare”, a declarat Gabriela Vrânceanu Firea, primarul general al Capitalei.

Renovarea tuturor clădirilor cu risc seismic din Bucureşti ar costa peste 100 de milioane de euro doar în Capitală.

„Lucrăm la 80 de clădiri. Bugetul este de 25 de milioane, de cinci ori mai mare ca anul trecut”, a spus Vasile Dîncu, vicepremier.

Institutul National pentru Fizica Pamantului Live Webcam
seismograful Muntele Rosu masoara miscarile scoartei terestre pe teritoriul Romaniei.

sursa www.infp.ro

În lipsa unor clădiri sigure autorităţile s-au uitat mai atent spre forţele de intervenţie. Doar că nici aici nu stăm foarte bine. Aproape jumpătate din tehnica de intervenţie a salvatorilor în cazul unui dezastru este învechită.

Un exerciţiu care să arate viteza de reacţie a salvatorilor a fost făcut în noiembrie. Peste 8.000 de pompieri, poliţişti şi jandarmi au fost alertaţi şi puşi să vină să-şi sprijine colegii din Bucureşti şi Iaşi. Scenariul: zeci de clădiri prăbuşite şi sute de victime.

Concluziile? Lipsa coordonării între echipele din teren şi camerele de gardă. În paralel, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă a demarat proceduri de achiziţii pentru generatoare, macarale, măşti de respirat în subteran, dotări care lipseau pompierilor care trebuie să intervină la o calamitate.

„Peste 150 de masini de mobilitate. 25 de mașini de multiple victime. S-au cumpărat peste 7.000 de stații portabile, peste 550-600 de stații mobile pentru mașini”, a spus Raed Arafat, directorul DSU.

Tot în 2016 Bucureştiul a devenit prima capitală din Europa care deţine o hartă seismică. Cele mai vulnerabile zone sunt Dămăroaia, Casa Presei Libere, Otopeni şi Băneasa. În ţară, Iaşiul, Focşaniul, Galaţi, Brăila şi Constanţa sunt oraşele în care undele unui seism puternic pot face cele mai mari pagube.

Autoritățile spun că în cazul unui cutremur de peste 7 magnitudine, 75% din populaţia României va fi afectată. Puţini dintre oameni ar şti ce au de făcut într-un asemenea caz. Autorităţile au apelat la clipuri video pentru educarea populaţiei: „Fixaţi mobilierul care se poate deplasa de pe perete de un element solid.”

În tot acest timp, la nici 40 de kilometri de Bucureşti, oamenii încă folosesc caraulele pentru alertarea diferitelor dezastre.

Ceea ce este şi mai grav este că şi sedii ale salvatorilor sunt în pericol de prăbuşire. Clădirea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și alte 32 de sedii ale pompierilor din țară stau să cadă. La fel și alte 97 de școli din București.

„Cei care sunt expuși riscului reprezintă o vulnerabilitate în capacitatea de intervenție”, a spus Raed Arafat, directorul DSU.

Totul despre riscul seismic major din România, în reportajul video de mai jos:

Cutremure de peste 4 grade pe scara Richter, produse în România în perioada 2015-2016 

Cea mai importantă mișcare tectonică din România în ultimii ani a fost înregistrată la 22 noiembrie 2014, când s-a produs un cutremur de 5,7 grade pe scara Richter resimțit și la București.

Mai multe cutremure cu magnitudinea de peste 4 grade pe scara Richter au avut loc în ultimii doi ani, în România:

19 noiembrie 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs la ora locală 13.30, în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Seismul a avut loc la o adâncime de 143 de kilometri.

31 octombrie 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs la ora locală 13.59, în județul Vrancea, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. Seismul a avut loc la o adâncime de 100 de kilometri.

24 septembrie 2016 — un cutremur cu magnitudinea 5,6 grade pe scara Richter a avut loc la ora 02.11, în zona Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 88,3 kilometri, fiind resimțit și la București.

8 septembrie 2016 — un seism cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs la ora 20.03, în județul Vrancea, zona seismică Vrancea, la o adâncime de 139 de kilometri, iar orașele cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (34 km), Târgu Secuiesc (47 km), Focșani (51 km), Râmnicu Sărat (52 km) și Mărășești (59 km).

1 septembrie 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4,3 grade pe scara Richter s-a produs la ora 10.49, în județul Covasna, zona seismică Vrancea, la o adâncime de 143 de kilometri.

4 august 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la ora 13.54. Seismul s-a produs la o adâncime de 138 de kilometri iar orașele apropiate de epicentru au fost Covasna (43 km), Râmnicu Sărat (44 km), Focșani (51 km), Buzău (53 km) și Târgu Secuiesc (57 km).

18 martie 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, la ora 9.47, în zona seismică Vrancea, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului. Seismul s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri și nu a fost resimțit la București.

1 martie 2016 — un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter s-a produs, la ora 13.06, în județul Vrancea, zona seismică Vrancea, la o adâncime de 66 de kilometri.

7 ianuarie 2016 — un seism cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs, la ora 4.28, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 117 kilometri, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (38 kilometri), Vălenii de Munte (43 kilometri), Săcele (48 kilometri), Târgu Secuiesc (54 kilometri) și Sfântu Gheorghe (55 kilometri).

29 decembrie 2015 — un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter, a avut loc la ora 20.56, în zona seismică Făgăraș-Câmpulung, județul Vâlcea, la o adâncime de doi kilometri. Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Cisnădie (28 km), Sibiu (38 km), Râmnicu Vâlcea (43 km), Victoria (51 km) și Curtea de Argeș (55 km).

16 decembrie 2015 — s-a produs un seism cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter, la ora 22.27, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 138 km.

29 noiembrie 2015 — a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter, la ora 23.28, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 125 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Focșani (39 km), Covasna (42 km), Mărășești (46 km), Râmnicu Sărat (48 km) și Târgu Secuiesc (52 km).

7 octombrie 2015 — un seism cu magnitudinea de 4,4 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la ora 12.25, la o adâncime de 150 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Focșani (24 km), Mărășești (30 km), Tecuci (43 km), Râmnicu Sărat (43 km) și Adjud (45 km).

29 septembrie 2015 — un seism cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter, s-a produs în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la ora 18.53, la o adâncime de 121 km. Orașele cele mai apropiate de epicentru au fost Focșani (36 km), Mărășești (42 km), Covasna (46 km), Râmnicu Sărat (46 km) și Adjud (55 km).

14 iulie 2015 — a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter, la ora 2.35, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 147 km. Cele mai apropiate localități de epicentru au fost Covasna (30 km), Târgu Secuiesc (44 km), Sfântu Gheorghe (56 km), Râmnicu Sărat (57 km), Focșani (58 km).

5 iulie 2015 — un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter s-a produs la ora 17.26, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 132 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (41 km), Focșani (42 km), Râmnicu Sărat (48 km), Mărășești (49 km) și Târgu Secuiesc (51 km).

30 iunie 2015 — s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4 grade pe scara Richter, la ora 1.20, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Seismul a avut loc la suprafață, la o adâncime de 21 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Adjud (8 km), Mărășești (18 km), Tecuci (28 km), Focșani (37 km) și Onești (39 km).

29 martie 2015 — la această dată s-a produs cel mai mare seism din anul 2015. Cu o magnitudine de 4,9 grade pe scara Richter. Acesta s-a produs la ora 2.44, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 141 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (34 km), Târgu Secuiesc (49 km), Râmnicu Sărat (54 km), Focșani (57 km), Vălenii de Munte (59 km). Cutremurul a fost resimțit și la București.

16 martie 2015 — un cutremur cu magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter s-a produs la ora 17.49, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 115 km. Cele mai apropiate localități de epicentrul cutremurului au fost: Covasna (30 km), Târgu Secuiesc (44 km), Sfântu Gheorghe (56 km), Râmnicu Sărat (57 km) și Focșani (58 km). A fost resimțit și la București.

27 februarie 2015 — un seism cu magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs la ora 8.11, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 129 km. Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Focșani (40 km), Covasna (41 km), Mărășești (46 km), Râmnicu Sărat (49 km) și Târgu Secuiesc (51 km).

21 februarie 2015 — s-a produs un cutremur de 4,2 grade pe scara Richter la ora locală 21.10, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 143 km și la aproximativ 39 km sud-est de orașul Covasna.

24 ianuarie 2015 — un cutremur cu magnitudinea de 4,6 grade pe scara Richter s-a produs la ora 9.55, în zona seismică Vrancea, în județul Vrancea. Seismul s-a produs la o adâncime de 100 km, iar localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (30 km), Târgu Secuiesc (41 km), Focșani (51 km), Mărășești (55 km) și Târgu Ocna (57 km).

14 ianuarie 2015 — a avut loc un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter la ora 5.10, în zona seismică Vrancea, județul Buzău, la o adâncime de 145 km. Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Covasna (36 km), Vălenii de Munte (47 km), Săcele (50 km), Târgu Secuiesc (52 km) și Sfântu Gheorghe (55 km).

12 ianuarie 2015 — un cutremur cu magnitudinea de 4,1 grade pe scara Richter s-a produs la ora 8.08, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la o adâncime de 17 km. Localitățile cele mai apropiate de epicentru au fost Râmnicu Sărat (17 km), Focșani (22 km), Mărășești (42 km), Tecuci (48 km) și Buzău (48 km).

4 ianuarie 2015 — un seism cu magnitudinea de 4,3 grade pe scara Richter s-a produs la ora 21.40, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 140 km, cu epicentrul în județul Buzău, la 33 km de Covasna, 49 km de Târgu Secuiesc și 50 km de Săcele.

3 ianuarie 2015 — un seism de 4,2 grade pe scara Richter s-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 70 km, iar orașele cele mai apropiate de epicentrul seismului au fost Focșani (39 km), Covasna (41 km), Mărășești (42 km), Târgu Secuiesc (49 km) și Adjud (51 km). Seismul a fost urmat de un altul de 3,9 grade pe scara Richter, care a avut loc la ora 12.08, la o adâncime de 138 km, în zona seismică Vrancea, județul Buzău.