EVALUARE NAŢIONALĂ clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. La ce discipline au elevii dificultăţi

Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare din subordinea Ministerului Educaţiei a publicat luni rapoartele privind rezultatele elevilor la Evaluările Naţionale de la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a din anul şcolar 2014-2015. Este al doilea an la rând când se susţin aceste testări la nivel naţional. Rezultatele sunt uşor mai bune decât în anii precedenţi, a explicat pentru adevarul.ro secretarul de stat pe preuniversitar, Gabriel Ispas.

„Sunt câteva elemente care nu pot fi comparate, deci este dificil să măsurăm calitativ şi cantitativ din cauza schimbărilor care au loc în privinţa curriculumului. În momentul de faţă avem o uşoară creştere a nivelului elevilor, creştere care este sesizabilă încă de la nivelul anului 2011. În consecinţă, cred că vom avea rezultate mai bune la testele PISA. De asemenea, am vrea ca din luna ianuarie să publicăm şi un raport comparativ pe judeţe şi şcoli, să vedem cum a evoluat nivelul elevilor din şcoli. În ceea ce priveşte rezultatele comparative pe judeţe, se poate observa că acolo unde învăţământul este cel mai bine dezvoltat sunt şi cele mai bune rezultate (Bucureşti, Cluj, Iaşi)„, a explicat Ispas.

Elevii de clasa a II-a s-au descurcat destul de bine la testul de citire şi scriere în limba română. 78% dintre ei pot să redacteze corect un mesaj scurt şi 71% din ei scriu corect cuvintele, potrivit Raportului Evaluării Naţionale de la clasa a II-a. Însă, ei nu s-au descurcat la fel de bine şi la matematică unde au probleme la operaţia de scădere, mai arată raportul.

Analizând rezultatele obţinute de elevii evaluaţi, elevii de clasa a II-a au respectat cerinţele referitoare la redactarea unor mesaje simple, respectiv să alcătuiască corect propoziţii, în proporţie de 84,62% în mediul urban, iar în mediul rural în proporţie de 70,24%. La nivel naţional, respectarea conţinutului şi alcătuirea corectă a propoziţiilor a fost îndeplinită de 78,56% dintre elevii participanţi.

Alte articole

EXCLUSIV / Ligia Deca, despre corectarea digitalizată la examene: „Profesorii care au avut greșeli nejustificate nu vor mai fi selectați pentru corectura din acest an”

Subiecte Matematică pentru Evaluare Naţională 2024. Provocările elevilor de clasa a VI-a: desenarea circuitului electric al unei lanterne

Rezultatele sugerează faptul că elevii de clasa a II-a s-au concentrat la începutul testului, cu toate că aveau de redactat un bilet de mulţumire, spre deosebire de cealaltă jumătate a testului, în care trebuiau să scrie un text, răspunzând la câteva întrebări. Scrierea corectă a cuvintelor este realizată în proporţie de 71,17%, la nivel naţional. În funcţie de mediul în care se află unitatea de învăţământ, se observă o diferenţă destul de mare între mediul urban, de 77,68%, şi cel rural, de 62,23%.

La finalul clasei a II-a, 90% din elevi reuşesc să compare corect două numere în concentrul 0-1000 şi să scrie semnul corespunzător. Însă, elevii clasei a II-a întâmpină dificultăţi la rezolvarea unor operaţii de scădere cu trecere peste ordin. De asemenea, raportul mai arată că elevii de clasa a II-a întâmpină greutăţi în rezolvarea de probleme, în special la cele care se rezolvă prin operaţia de scădere şi că o parte dintre elevii clasei a II-a nu încearcă să rezolve exerciţii cu un nivel de dificultate relativ ridicat.

La Evaluarea competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar la finalul clasei a IV-a, la Limba română, domeniul cognitiv evaluat a fost înţelegerea textului scris, respectiv a lecturilor selectate, în speţă două texte literare din literatura universală, adaptate după Marcus Pfister (,,Povestea Peştişorului-Curcubeu”) şi Arnaud Alméras (,,Patulcălător”). Raportul arată că 85,4% dintre elevi au ştiut să extragă corect informaţii din texte. Mai exact, 8 din 10 copii din mediulrural (80,3%) şi 9 elevi din 10 din mediul urban (89,7%) au dat răspunsuri corecte. Este cea mai bună performanţă într-un unui domeniu de conţinut de la această secţiune, din acest an, notează experţii care au evaluat răspunsurile elevilor.

Răspunsurile date denotă că majoritatea elevilor au sesizat rolul ilustraţiilor ce însoţesc cele două texte, că au citit cu atenţie textele selectate, în care au identificat secvenţele narative, dialogate şi descriptive, că au recunoscut contextual elementele de construcţie a comunicării scrise.

O panoramă asupra rezultatelor obţinute la cele două teste de matematică arată că în ceea ce priveşte problemele cu numere naturale, la nivel naţional, şapte elevi din zece au dat răspunsuri corecte, respectiv 72,7%, cu excedent pentru elevii din mediul urban (79,20%) în comparaţie cu elevii din mediul rural (64,96%), altfel spus, trei elevi din cinci din mediul rural şi patru elevi din cinci din mediul urban au performat la acest domeniu de conţinut evaluat. Este cea mai bună performare a unui domeniu de conţinut de la această secţiune, din acest an, notează experţii de la Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare. Însă, elevii nu performează la rezolvarea itemilor de raţionament, ci mai mult la cei din domeniul cunoaştere şi din cel de aplicare.

Elevii de clasa a VI-a au susţinut teste de natură interdisciplinară. La limbă şi comunicare, testul a fost o combinaţie între limba română şi o limbă străină, majoritatea elevilor având ca opţiune limba engleză. Experţii spun că rezultatele din 2015 nu au suferit modificări majore faţă de rezultatele din 2014. Astfel, nivelul de înţelegere a textului suport este net superior nivelului de exprimare liberă, atât în privinţa limbii române, cât şi a limbii engleze.

Raportul arată că elevii întâmpină dificultăţi atunci când trebuie să se exprime în scris într-o limbă modernă, deoarece peste 35% dintre ei au dat alte răspunsuri sau nu au putut răspunde deloc. În medie, doar 35% dintre elevi au reuşit să dea un răspuns coerent, care demonstrează capacitatea acestora de a folosi informaţiile din texte în scop propriu.

Citeşte şi Inspectorii şcolari vor primi CALIFICATIVE: Ministerul Educaţiei a publicat noua metodologie de evaluare