Gabriela Creţu, despre UE: Construcţia europeană riscă să se prăbuşească

„Sunt federalistă. Deci sunt unul dintre cei mai optimiști. (…) Noi trebuie să știm ce Europă vrem să construim (…) Suntem la un grad de integrare europeană atât de mare încât ne trebuie un plan. Altfel s-ar putea să construim încă o cameră, deschidem încă o fereastră, și ne trezim că se prăbușește clădirea din cauza acestui enorm grad de integrare și îl vedem tocmai din cauza Brexit-ului. (…) Nu e ca într-o alianță. Am denunțat tratatul, am plecat, să fiți sănătoși! E cu totul altceva. Eu cred că trebuie să construim un obiectiv final al Uniunii Europene care poate să fie atins peste 30 de ani, peste mai mulți ani, nu numaidecât mâine, și niște căi, mijloace prin care să atingem acest obiectiv. Sunt dintre cei care preferă să avem în comun valorile și obiectivul final, chiar dacă mijloacele și ritmul în care îl atingem poate fi diferit”, a afirmat, miercuri, Gabriela Crețu la întâlnirea cu membrii comisiilor reunite de afaceri europene ale celor două Camere cu comisarul european pentru Politică regională, Corina Crețu, transmite Agerpres.

Ea a subliniat că PE și parlamentele naționale să fie implicate în găsirea soluțiilor pentru viitorul UE.

„Eu cred că UE are o problemă de direcție, nu de viteze. Și dacă ne îndreptăm uneori spre prăpastie e bine să ne îndreptăm încet, pentru că altfel cădem în ea. De ce spun că e o problemă de direcție. Am citit cu mare atenție și am avut senzația finală că cele 5 proiecte (n.r. din Cartea Albă privind viitorul Europei) pleacă de la următoarea ipoteză: că acum la 60 de ani UE moneda europeană își datorează numele monedei euro și nu euro își datorează numele UE. Adică că vrem să avansăm politici care să salveze sistemul monetar și euro, ceea ce e corect, fără să corectăm sistemul construit greșit, ci să sacrificăm cetățenii pe care văd că nu-i întrebăm. Eu nu cred că Consiliul European este cel care trebuie să decidă. Pentru UE, cetățenii UE sunt cei afectați și ei trebuie să decidă. De aceea apreciez foarte mult ideea că atât Parlamentul European cât și parlamentele naționale trebuie să fie implicate și în dezbatere și în găsirea soluțiilor”, a adăugat Gabriela Crețu.

Alte articole

Cu câți bani pe lună trăiește un nepalez în România. Are un salariu de 4.000 de lei, însă o mare parte trimite familiei

Guvernul înăsprește regulile de pensionare. Ce condiții vor trebui să îndeplinească românii care vor să iasă la pensie anticipat