Descoperirea a venit după ce, în perioada 6 decembrie 2016 – 24 aprilie 2017, inspectorii antifraudă din cadrul Direcţiei generale antifraudă fiscală au verificat vânzările de mărfuri derulate în 2015 de către o firmă pe teritoriul României şi au raportat datele la importurile realizate de firma în cauză, în vederea estimării bazei de impozitare.

„În urma verificărilor efectuate asupra documentelor de livrare marfă, întocmite şi înregistrate, în evidenţa contabilă, în cursul anului 2015, de către societatea verificată, a fost identificat un tipar de fraudare având la bază înregistrarea de documente de vânzare pentru care inspectorii antifraudă au indicii temeinice că ar fi fost întocmite în fals, deoarece operaţiunile evidenţiate în cadrul acestora şi datele de identificare ale societăţilor beneficiare sunt fictive”, arată comunicatul ANAF.

Alte Articole

Cât costă sicriul în care a fost depus Costel Corduneanu? ...

EXCLUSIV Baronul Lamborghini şi-a dat demisia doar pe hârtie. ...

Baronul de Vaslui Dumitru Buzatu poate părăsi domiciliul doar ...

Citeşte şi Percheziţii ale poliţiştilor bucureşteni într-un dosar de evaziune fiscală şi spălarea banilor, cu un prejudiciu de 14 milioane de lei

Inspectorii ANAF au descoperit că în documente erau trecute livrări către 475 de entităţi ale căror coduri unice de identificare fie sunt invalide, adică nu aparţin niciunei firme, fie aparţin altor societăţi decât cele menţionate în facturi.

Angajaţii Fisculuiaudescoperit şi alte nereguli grave, precum neînregistrarea în contabilitate aunor vânzări sau înregistrarea de livrări către firme care nu confirmă tranzacţiile.

„Astfel, constatările rezultate în urma controlului antifraudă determină suspiciunea rezonabilă că societatea verificată, prin reprezentanţii săi, a prejudiciat bugetul de stat cu suma de 35.397.161 lei (TVA şi impozit pe profit), sustrăgându-se de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale prin întocmirea, în fals, pentru a da o aparenţă de legalitate, a unui număr semnificativ de facturi de vânzare marfă (articole de îmbrăcăminte, încălţăminte etc.), utilizând date de identificare nereale pentru un număr de 475 societăţi, cu scopul descărcării din gestiunea societăţii a mărfurilor care, în realitate, au fost comercializate fără întocmirea de documente justificative”, mai arată ANAF.

Inspectorii au sesizat procurorii pentru suspiciunea de evaziune fiscală, mai ales că aceeaşi firmă a mai făcut obiectul unei sesizări a Direcţiei antifraudă din ANAF, care îi suspectează pe reprezentanţii societăţii că au acţionat pe coordonatele unui grup organizat în scopul sustragerii de la plata către buget a unor obligaţii fiscale de 5 milioane lei, constând în TVA şi impozit pe profit.

Anunţul ANAF vine în contextul în care execuţia bugetară s-a dezechilibrat puternic în luna mai, când s-a înregistrat un deficit lunar de 3,5 miliarde lei, pe fondul creşterii cheltuielilor într-un ritm mult mai mare decât avansul veniturilor.

În plus, datele transmise recent de Institutul Naţional de Statistică (INS), la solicitarea News.ro, arată că economia subterană din România a reprezentat anul trecut 22,4% din produsul intern brut (PIB), sau 170,6 miliarde lei (38 miliarde euro), ponderea fiind mult mai mare decât în economiile devoltate din Occident.

Citeşte şi Fostul deputat PSD, Vlad Cosma, cercetat într-un nou dosar privind coruperea alegătorilor

Din contribuţia de 22,4% adusă la PIB de economia subterană a României anul trecut, cea mai mare parte (22,1%), a fost generată de „economia neobservată”, care cuprinde munca la negru, frauda la plata TVA şi sectorul informal (întreprinzătorii individuali neînregistraţi).

Restul de 0,3% a fost reprezentat de activităţile ilegale – traficul cu droguri, prostituţia şi contrabanda cu alcool şi tutun.