Iohannis, pentru Liberation, despre atacul lui Putin: „Rusia greşeşte ţinta”

„Nu numai statele, ci în egală măsură actorii non-statali pot intra în posesia acestui gen de tehnologie”, spune Iohannis. Și scutul antirachetă de la Deveselu nu este decât o dovadă a adaptării NATO la „acest nou mediu strategic care implică măsuri responsabile și echilibrate, tocmai pentru a preveni escaladarea tensiunilor”, justifică președintele român, care consideră, potrivit Libération, că Rusia greșește ținta.

Mai înainte de a prezenta poziția exprimată de Iohannis, publicația franceză amintește de discursul liderului de la Kremlin din urmă cu o săptămână, în timpul vizitei sale la Atena, în care acesta „amenință direct România cu represalii” după inaugurarea scutului antirachetă.

Articolul, intitulat „România se protejează, Putin amenință, UE tace„, notează din start că Bucureștiul este în colimatorul Moscovei după instalarea scutului antirachetă al NATO, de la Deveselu, în mai, și remarcă în context tensiunile care „relevă mai ales absența unei voci europene asupra problemelor de securitate”.

„România este de acum în colimatorul Moscovei și propaganda rusă a intrat în acțiune. Un documentar, ‘Capcana europeană’, a fost difuzat chiar în această săptămână pe canalul public rus”, arată Libération.

Alte articole

Al doilea sistem PATRIOT din România a devenit operaţional. SUA: România are capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul naţional

Klaus Iohannis a semnat decretul, veste bună pentru toţi locuitorii din Moldova

Publicația prezintă totodată punctele de vedere exprimate de foștii miniștrii de externe, Teodor Baconschi și Cristian Diaconescu, de fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate națională, Iulian Fota, și de directorul Institutului de Științe Politice al Academiei Române, Dan Dungaciu.

„Așa cum relevă recenta vizită a lui Vladimir Putin la Alexis Tsipras, diferențele de statut și tratament între actorii europeni sunt tot atâtea lacune exploatate de adversarii Uniunii Europene pentru a încerca, estimează analiștii români, să pună capăt visului european”, conchide Libération.