APMGR după ce MS a anunţat că va înfiinţa grup pentru regândirea taxei de clawback:MS nu face altceva decât să tergiverseze lucrurile

Ministerul Sănătăţii anunţă printr-un comunicat de presă că ministrul Florian Bodog s-a întâlnit joi cu reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice şi ai Asociaţei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, stabilind înfiinţarea unui grup de lucru asumat prin Ordin de ministru care are ca obiectiv regândirea taxei de clawback pentru toate medicamentele, inclusiv pentru medicamentele ieftine care riscă să fie retrase de pe piaţă din considerente economice.

Grupul de lucru va începe să lucreze săptămâna viitoare la noile reglementări şi va avea în componenţă, alături de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, pe cei ai Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, reprezentanţi din cadrul Ministerul Finanţelor Publice şi câte doi reprezentanţi din partea asociaţiilor producătorilor de medicamente.

„Vin cu propunerea de a lucra alături de minister şi colegii de la casa de asigurări pentru stabilirea unor principii noi privind cuantumul taxei de clawback, în beneficiul pacienţilor noştri, astfel încât să putem asigura aprovizionarea cu medicamente fără disfuncţionalităţi”, a declarat ministrul Bodog.

El mai susţine că asociaţiile producătorilor „au salutat propunerea şi au subliniat că este pentru prima oară când un ministru al Sănătăţii îşi asumă răspunderea rezolvării acestei situaţii, transparent, printr-un ordin de ministru”.

Alte articole

Alimentele pe care trebuie să le eviți atunci când iei medicamente. Care sunt cele mai periculoase combinații

Lista medicamentelor compensate va fi suplimentată. Alte 35 de medicamente vor fi introduse. Rogobete: Pacienţii din România au nevoie de soluţii reale

Reprezentanţii APMGR spun însă că au mai fost create grupuri de lucru la Ministerul Sănătăţii, dar nu au fost găsite soluţii, iar bugetul alocat medicamentelor a rămas la aceeaşi valoare din anul 2012.

„Criza imunoglobulinei, a produselor din plasmă, este doar partea vizibilă a unei crize profunde care se agravează pe zi ce trece. Vom afla probabil cât de curând şi de efectele catastrofale a lipsei altor medicamente, în special a celor generice, care sunt în general medicamente cu preţ redus. Vorbim de medicamentele pentru pacienţi cronici, care se adresează unor arii terapeutice de bază precum: boli cardiovasculare şi digestive, cancer, boli ale sistemului nervos central şi ale aparatului respirator”, spune preşedintele APMGR, Adrian Grecu.

Asociaţia susţine că principala cauză a lipsei medicamentelor generice este taxa clawback, care face ca preţul multor medicamente să ajungă mai mic decât costul de producţie, ceea ce duce la dispariţia acestora de pe piaţă.

APMGR arată că, potrivit unui studiu, 60 la sută din cele peste 2.300 de medicamente care riscă să dispară în perioada următoare costă mai puţin de 25 de lei, multe dintre acestea fiind produse în România. Astfel, spune asociaţia, soluţia propusă de Ministerul Sănătăţii în cadrul unei întâlniri cu producătorii de medicamente, de a forma un grup de lucru care să studieze modificarea principiilor pe care este calculată taxa clawback, este doar pe termen scurt, iar singura soluţie este eliminarea taxei clawback.

„Ministerul nu face altceva decât să tergiverseze lucrurile. Discuţiile sunt foarte bune pe termen mediu şi lung, dar avem nevoie şi de o soluţie imediată. Şi aceasta nu poate fi alta decât scutirea de la plata taxei clawback şi din scoaterea consumul folosit în calculul taxei a medicamentelelor generice, începând cu 1 ianuarie 2018”, spune Adrian Grecu.

„Prim-ministrul trebuie să ceară Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Finanţelor Publice să ia o decizie imediat şi să protejeze medicamentele generice sau să-şi asume răspunderea pentru noi crize, care-i vor afecta pe cei mai năpăstuiţi dintre români, pe bătrâni şi pe bolnavii cronici”, conchide Grecu.

Citeşte şi ARPIM: Criza medicamentelor se va rezolva numai cu măsuri care să trateze fondul problemelor sistemului