Curtea de Apel Bucureşti a judecat miercuri apelul în cazul contestaţiei depuse de Mircea Diaconu privind candidatura sa la alegerile pentru Parlamentul European. Apelul a fost înaintat de Agenţia Naţională de Integritate, după ce contestaţia lui Mircea Diaconu a fost admisă pe 5 aprilie de magistraţii Tribunalului Bucureşti, permiţându-i acestuia să candideze la europarlamentare.

„Dacă nu m-aş fi aşteptat, nu aş fi pornit acest demers greu şi complicat. Cine a fost în sală la ultima şedinţă, unde au fost 8 apeluri împotriva mea, presiunea a fost uriaţă şi ameninţări… După această întâmplare ar trebui Senatul, Parlamentul să se uite pe neconcordanţe, să lăsăm loc unor instituţii ca ANI să facă legea. Nu pot să mă gândesc decât la pasul următor. O să dau o lecţie de cum se pot face lucrurile ăstea (campania electorală n.r.) fără bani. O să vedeţi”, a declarat, la România TV, Mircea Diaconu.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Traian Băsescu îl face praf pe Mircea Geoană. Îi pune la ...

Gabriela Firea, dezvăluiri despre cursa electorală. „S-a ...

Întrebat de senatorul Liviu Pop, dacă preşedintele ANI şi-ar cere scuze, Mircea Diaconu a precizat: „Nu cred că se coboară atât de mult”.

Mai mult, Mircea Diaconu a declarat că imediat după ce s-a aflat vestea că va putea candida la alegerile europarlamentare a primit un telefon foarte important: „Unul dintre primele telefoane a fost de la un foarte important lider PNL. Nu Crin Antonescu”.

În motivarea deciziei de admitere a contestaţiei, judecătorii de la Tribunalul Bucureşti au apreciat ca fiind ‘lipsit de claritate’ şi ‘imprecis’ textul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, care stipulează: ‘Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la data încetării mandatului’.

În opinia Tribunalului Bucureşti, Mircea Diaconu nu mai poate ocupa funcţia de senator, care, ca funcţie eligibilă, nu este identică cu cea de europarlamentar.

Judecătorii au luat în calcul şi jurisprudenţa CEDO, care a stipulat că un text de lege imprecis operează în favoarea ‘titularului dreptului supus interdicţiei, respectiv dreptul de a fi ales’.

Mircea Diaconu a atacat în instanţă hotărârea BEC prin care i s-a respins candidatura la alegerile pentru Parlamentul European, motivul invocat de Biroul Electoral Central fiind acela că are interdicţie să ocupe o funcţie eligibilă. BEC a avut în vedere raportul Agenţiei Naţionale de Integritate privind starea de incompatibilitate în care s-a aflat Mircea Diaconu ca urmare a exercitării concomitente a demnităţii de senator şi a funcţiei de director-manager al Teatrului ‘C.I. Nottara’.

Pe 26 martie, Agenţia Naţională de Integritate a informat BEC că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale pentru validarea candidaturii pentru Parlamentul European. În opinia ANI, o eventuală decizie de validare a candidaturii lui Mircea Diaconu ar fi de natură să încalce principiile supremaţiei interesului public şi integrităţii în exercitarea funcţiei publice.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat pe 18 martie că Diaconu a fost scos din lista partidului pentru europarlamentare după ce liberalii au luat act de comunicatul ANI şi sentinţa ÎCCJ referitoare la incompatibilitatea acestuia. A doua zi, Mircea Diaconu a demisionat din PNL şi a declarat că intenţionează să candideze ca independent la alegerile pentru Parlamentul European. El şi-a depus candidatura la europarlamentare pe 26 martie în calitate de independent. Diaconu a menţionat că a strâns peste 125.000 de semnături de susţinere a candidaturii sale.