Norica Nicolai şi Renate Weber, scrisoare către şefii Comisiei Europene şi Parlamentului European. Efectul protocoalelor în justiţie

Norica Nicolai şi Renate Weber, europarlamentarii ALDE, au trimis o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, în care oferă detalii despre efectele protocoalelor secrete asupra justiţiei din România.

23 sept. 2018, 16:51
Norica Nicolai şi Renate Weber, scrisoare către şefii Comisiei Europene şi Parlamentului European. Efectul protocoalelor în justiţie

Pe 3 octombrie, în Parlamentul European va avea loc o dezbatere pe marginea violenţelor de la protestul care a avut loc pe 10 august în Piaţa Victoriei. Scrisoarea este adresată cancelarului Sebastian Kurz Stimate, preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Junker, prim-vicepreşedintului CE, Frans Timmermans, preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, liderilor grupurilor politice din Parlamentul European, membri ai Conferinţei preşedinţilor, potrivit unui comunicat de presă publicat al ALDE.

„În legătură cu dezbaterea convenită de Conferinţa Preşedinţilor cu privire la România, care va avea loc la 3 octombrie şi în sprijinul scrisorii pe care am trimis-o alături de cererea noastră privind titlul dezbaterii „Impactul protocoalelor secrete asupra legii în România”, vă rugăm să ne permiteţi să vă oferim câteva informaţii pe care le considerăm utile”, se arată în scrisoarea formulată de europarlamentarii ALDE, căreia îi sunt ataşate şi trei dintre protocoalele încheiate de SRI cu instituţii din sistemul juridic din România.

Nicolai şi Weber amintesc despre dezbaterea din PE în anul 2017 privind statul de drept în România şi despre ultimele trei luni ale acestui an în care opinia publică a aflat că au existat peste 550 de protocoale încheiate în ultimii 10-15 ani, dintre care 350 au fost implementate, conform directorului SRI, Eduard Hellvig: „În ultima sesiune plenară din 2017 a Parlamentului European, am avut o dezbatere privind statul de drept în România. Realizând faptul că informaţiile disponibile nu erau suficiente pentru a se ajunge la o concluzie bine fundamentată, plenul a decis să trimită României o misiune de informare LIBE. Această misiune nu a ajuns niciodată în România din motive neclare, deşi ar trebui o cercetare atentă înainte de a trece la acţiune. Între timp, în ultimele luni, opinia publică românească a fost şocată după dezvăluirea accidentală a unui număr enorm de protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii (SRI), pe de o parte, şi multe alte instituţii şi agenţii de stat. Mai mult de 550 de protocoale au fost încheiate în ultimii 10-15 ani, din care aproximativ 350 sunt încă implementate, potrivit directorului SRI”.

Europarlamentarii ALDE fac o trecere în revistă a protocoalelor încheiate de Serviciul Român de Informaţii cu Consiliul Superior al Magistraturii, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, care au creat „o reţea de acorduri secrete care a generat un sistem de justiţie selectivă”. Astfel, potrivit sursei citate, i-a fost permis Serviciului Român de Informaţii să efectueze investigaţii judiciare, care sunt interzise de Constituţia României.

Renate Weber şi Norica Nicolai au mai transmis conducerii Comisiei Europene şi a Parlamentului European că judecătorii şi procurorii care au refuzat să pună în aplicare ordinele primite de la SRI „au fost acuzaţi de infracţiuni inventate şi mulţi dintre ei au fost condamnaţi la închisoare după procese nedrepte”, iar conform datelor furnizate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), „63% dintre judecătorii români şi 60% dintre procurorii români au fost supuşi anchetelor penale în ultimii trei ani”.

De asemenea, documentul vorbeşte şi despre durata mandatelor de interceptare şi prelungirea acestora, amintind şi de comisia de control SRI care a anunţat că circa 6 milioane de persoane au fost supuse supravegherii, inclusiv în anul 2012 cât tot Guvernul şi peste 100 de parlamentari au fost interceptaţi.

În concluzie, Nicolai şi Weber susţin că, în acest context delegaţiile române din cadrul ALDE consideră că o dezbatere privind statul de drept trebuie să ridice şi să evalueze în mod special aceste situaţii, „pentru a vă asigura că nu se vor mai întâmpla în România sau în niciun alt stat membru”.