PMP solicită intervenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi OSCE în cazul Legii educaţei din Ucraina

Deputații PMP Eugen Tomac și Constantin Codreanu au transmis, joi, o scrisoare Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE prin care îi solicită intervenția în privința rezolvării inechităților create de Ucraina prin adoptarea noii Legi a învățământului, lege care conține "prevederi ce diminuează dreptul la învățământ în limba maternă pentru persoanele aparținând minorităților naționale".

28 sept. 2017, 16:39
PMP solicită intervenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi OSCE în cazul Legii educaţei din Ucraina

Cei doi deputați arată, în scrisoarea prezentată într-un comunicat al PMP, că demersul lor vizează „nevoia de respectare a drepturilor unei comunități autohtone de peste 400.000 de români care trăiesc în Ucraina și care se văd astfel privați de dreptul fundamental de a învăța în continuare în limba lor maternă”.

„Noua lege prevede în mod explicit dreptul la învățământ în limba maternă doar pentru nivelurile preșcolar și primar (clasele I-IV). Comparativ, vechea lege prevedea acest drept pentru toate nivelurile învățământului preuniversitar. Autoritățile ucrainene nu au consultat, în momentul adoptării noii Legi a educației, minoritatea națională românească tradițională și nici alte minorități naționale din Ucraina vizate direct de noile reglementări”, potrivit sursei citate.

Totodată, Tomac și Codreanu susțin că prin adoptarea noii Legi a învățământului, „Ucraina a decis să încalce unilateral Tratatul cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, semnat la Constanța la 2 iunie 1997”.

Ei citează, în acest sens, din prevederile articolului 13, alineat 5: ” ‘Părțile contractante vor crea, pentru persoanele aparținând comunității române din Ucraina și pentru cele aparținând minorității ucrainene din România, aceleași condiții pentru studierea limbii lor materne. Părțile contractante reafirmă că persoanele sus-menționate au dreptul să fie instruite în limba lor maternă, într-un număr necesar de școli și instituții de stat pentru învățământ și specializare, situate ținând seama de răspândirea geografică a minorităților respective. Ele au, de asemenea, dreptul de a folosi limba lor maternă în raporturile cu autoritățile publice, în conformitate cu legislația națională și cu angajamentele internaționale ale părților contractante'”.

În opinia semnatarilor scrisorii, învățământul public pentru minoritățile tradiționale trebuie să se desfășoare în limbile acestor minorități, cu alocarea unui număr suficient de ore pentru studiul limbii oficiale a statului.

„Vă adresăm respectuos rugămintea de a interveni pentru corectarea noii Legi a învățământului care încalcă flagrant prevederile Cartei Europene a Limbilor Minoritare și Regionale ale cărei principale obiective constau în oferirea de protecție pentru limbile regionale și ale minorităților naționale tradiționale și în promovarea dreptului lor de a-și instrui copiii în limba maternă și de a-și utiliza propriile limbi în sfera publică și privată”, afirmă Tomac și Codreanu.

Deputații PMP sesizează și faptul că noua Lege a educației din Ucraina contravine Convenției cadru pentru Protecția Minorităților Naționale, instrument care vorbește, printre altele, de „non-discriminare (…), utilizarea limbii materne în spațiul public și privat, oral și în scris, precum și în relațiile cu autoritățile, educație în limba minorității, libertatea de a crea instituții educaționale, participare la viața economică, culturală și socială, participare la viața publică, interzicerea asimilării forțate”.

Tomac și Codreanu adaugă că minoritatea română tradițională din Ucraina este „artificial divizată între români (etnonimul propriu), moldoveni (infranim românesc) și volohi (exonim slav atribuit românilor), lucru care reflectă perpetuarea politicii de fragmentare în scopul unei mai ușoare asimilări, politică moștenită de Ucraina de la defuncta URSS”.

„Vom observa în context că în ultimii 93 de ani Ucraina a trecut la limba ucraineană de predare 205 școli cu predarea în limba română din 282 câte au existat istoric în cuprinsul acesteia. Toate aceste școli au fost înființate cu mult înainte de proclamarea statului ucrainean independent, unele având tradiție multiseculară de funcționare”, afirmă cei doi deputați PMP.

În finalul demersului lor, cei doi semnatari ai scrisorii consideră că implicarea Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE în procesul de mediere în ceea ce privește „aspectele controversate, antidemocratice și antiminoritare cuprinse în articolul 7 al Legii educației din Ucraina, cu privire la definirea învățământului în limbile minoritare, este absolut necesară” și adaugă că împreună cu „cei peste 400.000 de români autohtoni din Ucraina” contează pe sprijinul „competent și eficient” al acestuia.