Preşedintele CE, cinci scenarii pentru viitorul UE: Între Europa federalistă şi limitarea la piaţa unică

Summitul european prevăzut să se desfășoare la Roma, la 25 martie, când se vor sărbători 60 de ani de la fondarea blocului comunitar, ‘trebuie marcat de începutul unui nou capitol’, a apreciat Juncker, într-o ‘Cartă albă’ care conține aproximativ 30 de pagini și în care sunt trecute în revistă scenariile privind viitorul Europei.

‘O Europă unită, cu 27 (de state), trebuie să-și ia destinul în propriile mâini și să elaboreze o viziune pentru propriul ei viitor’, a indicat Juncker în discursul susținut în plenul Parlamentului European.

El a enumerat în continuare cinci posibile opțiuni pentru viitorul proiectului european, ce corespund fiecare unui nivel diferit de integrare și le-a cerut liderilor europeni să se poziționeze clar față de aceste variante.

Prima dintre opțiunile enunțate — și care corespunde gradului cel mai redus de integrare — sugerează limitarea proiectului european la piața unică, pentru a se avea astfel în vedere faptul că cele 27 de state (ce vor rămâne în UE după ieșirea Marii Britanii) nu pot găsi o poziție comună într-un număr tot mai mare de chestiuni, cum ar fi de exemplu imigrația (politica de azil) ori apărarea comună. În acest scenariu, ‘deciziile vor putea fi luate mai ușor, însă capacitatea de a acționa în mod colectiv va fi limitată’, explică Juncker.

Alte articole

POLITICO: Klaus Iohannis, menţinut pe lista favoriţilor la şefia Comisiei Europene

Centralele de apartament devin istorie, încălzirea revine „la pauşal”. Cine va mai putea deţine centrală proprie, explicaţii din Senat

La cealaltă extremă avem opțiunea de a ‘face mai mult împreună’, idee care corespunde avansării în direcția unei Europe federaliste, ce presupune o diminuare a suveranității și competențelor statelor naționale în favoarea instituțiilor comunitare și a deciziilor luate la nivelul UE.

Citeşte şi Preşedintele Iohannis, împotriva unei Europe cu mai multe viteze: O asemenea formulă ar putea duce la dezintegrarea UE

Între aceste două opțiuni Juncker a enunțat trei posibile căi intermediare, una fiind cea a Europei cu mai multe viteze, în care ‘cei care doresc să facă mai mult’ împreună în anumite domenii precise, precum apărarea ori guvernanța zonei euro, vor putea merge în această direcție fără să fie opriți de statele care nu doresc o astfel de cooperare consolidată.

O altă opțiune intermediară este să continuăm ca și până acum, despre care însă unele surse comunitare consideră că ar implica mai departe ‘o luptă constantă’ în interior blocului comunitar. Ultimul dintre scenariile intermediare de integrare europeană enunțate de executivul comunitar a fost sintetizat de Juncker în formula ‘să facem mai puțin, dar într-un mod mai eficient’, astfel încât blocul comunitar să se concentreze pe chestiunile în care UE chiar poate aduce o valoare adăugată, însă, tot conform unor surse comunitare, dificultatea acestei opțiuni este că respectivele chestiuni sunt greu de determinat.

Jean-Claude Juncker nu s-a poziționat în acest discurs în favoarea vreuneia dintre cele cinci opțiuni, care vor fi în perioada următoare o temă importantă de dezbatere pentru politicienii europeni. Carta Albă ‘este începutul unui proces, nu sfârșitul, și sper că vom avea acum o dezbatere amplă și onestă’, a conchis președintele Comisiei Europene.