Procurorii Parchetului instanţei supreme au cerut completarea expertizei din dosarul Colectiv, întrucât ar fi unele neconcordanţe între verificările făcute de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi expertiza INSEMEX Petroşani, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Potrivit surselor citate, nu este vorba de o nouă expertiză privind incendiul din 30 octombrie 2015, ci de o completare a datelor primite până acum de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INSEMEX) Petroşani şi INEC. Astfel, toţi specialiştii care au analizat cauzele producerii incendiului vor aduce noi informaţii, care vor fi cuprinse într-un raport comun.

Alte Articole

Clipe de coșmar trăite de Ramona Olaru în Egipt! Și-a pierdut ...

Ion Iliescu ar putea fi audiat la domiciliu în Dosarul Mineriadei. ...

CSM analizează propunerea Inspecției Judiciare de suspendare ...

Suplimentul de expertiză este necesar întrucât între datele transmise până acum în urma expertizelor există neconcordanţe. Printre aspectele care ar urma să fie lămurite sunt: tipul artificiilor, viteza de propagare a flăcărilor în urma incendiului, gazelle şi toxinele din clubul Colectiv, în urma probelor de aer ce vor fi analizate în laborator.

Potrivit raportului INSEMEX, principala cauză a incendiului din clubul Colectiv a fost materialul folosit pentru antifonarea sălii, respectiv spuma poliuretanică, viteza propagării flăcărilor a fost de 2,3 metri pe secundă, iar concentraţia de gaze toxice a crescut de 2.000 de ori în jumătate de minut, tinerii având 153 de secunde pentru a se salva.

Filmul tragediei relevă că tinerii din club au avut doar 153 de secunde să se salveze, iar expertiza INSEMEX arată că în doar 35 de secunde concentraţia de monoxid de carbon a crescut de 2.000 de ori şi s-a menţinut astfel aproape două minute.

Cel puţin 11 minute containerul de la intrare a funcţionat ca o adevărată cameră de gazare. Multe dintre persoane, spun anchetatorii, şi-au pierdut viaţa sau au fost grav rănite aici, doborâte de flăcările care veneau din club, de fumul gros şi gazul toxic.

De altfel buretele poliuretanic este menţionat şi în expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile cerută de procurori în dosarul Colectiv, care relevă că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere.

Una dintre probele cerute de procurori în dosarul Colectiv – expertiza tehnică judiciară în domeniul construcţiilor civile – a fost finalizată în februarie şi depusă atunci la dosarul cauzei. Raportul specialiştilor arată că spaţiul în care îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv era neconform din foarte multe puncte de vedere. Firmele care au făcut lucrările de amenajare în clubul Colectiv au încălcat legislaţia în construcţii şi au folosit materiale cu un grad crescut de risc.

Expertul desemnat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a scris în raportul său că în club au fost făcute lucrări de amenajare care nu au îndeplinit cerinţele legale minime pentru un astfel de obiectiv cu destinaţia club/discotecă. Specialistul a notat că, de la momentul închirierii spaţiului de la SC Pionierul SA, imobilul a trecut prin mai multe transformări. Niciuna dintre acestea nu a avut autorizaţie de construire, deşi lege obliga acest lucru. Mai mult decât atât, autorizaţia de construcţie nici nu ar fi putut să fie obţinută, deoarece lucrările nu se încadrau în standardele de siguranţă impuse de legislaţie.

Între cele mai importante constatări ale expertului se poate desprinde aceea că spaţiul, cu o suprafaţă utilă de 415,63 mp avea, ca unică evacuare, o anticameră amenajată într-un container.

„Una dintre uşile de ieşire era zăvorâtă, iar la cercetarea la faţa locului s-a constatat o deformare a acesteia datorită presiunii exercitate de persoanele blocate în container. Se constată lipsa sistemelor de închidere a uşilor de tipul bare antipanică montate pe interiorul uşilor. Se observă că ferestrele exterioare sunt zidite, în zidărie fiind montate două ventilatoare pentru introducerea aerului,” se arată în documentul citat.

Evacuarea a fost îngreunată şi din cauză că o altă cale de acces, cea spre Club Salsa-Guantanamo, era blocată cu boxe audio, cabluri legate cu lanţ şi lacăt.

Raportul a luat în calcul şi specificaţiile tehnice ale buretelui poliuretanic cu care era capitonat clubul Colectiv. Firma Eurofoam SRL Sibiu, importatorul în România al materialului arată că „produsul este un material combustibil. Atunci când arde, materialul emană căldură intensă şi fum dens. Prin încălzire, materialul nu se topeşte, ci se descompune, proces din care pot rezulta produse inflamabile. Într-un incendiu pot fi generate, în concentraţii diferite, în funcţie de condiţiile de ardere, produse de descompunere cum sunt: negru de fum, monoxid de carbon, dioxid de carbon, oxizi ai azotului, acid cianhidric şi alţi produşi de piroliză, au arătat importatorii, potrivit raportului depus la Parchet.

Experţii constată că cele mai multe dintre lucrările de amenajare din club nu au fost făcute de SC Colectiv Club SRL, ci de o altă firmă, SC Music Hall SRL care închiriase spaţiul înainte. De precizat, în acest context, este faptul că SC Music Hall SRL a fost deţinută, potrivit datelor de la Oficiul Naţional Registul Comerţului, de Costin Mincu şi Alin Anastasescu, doi dintre actualii administratori ai SC Colectiv SRL. Singurul dintre patronii clubului Colectiv care nu a existat în asocierea de la firma Music Hall a fost Paul Gancea.

În dosarul de ucidere din culpă deschis în cazul Colectiv, în care sunt urmăriţi penal patronii clubului şi ai firmei care a furnizat artificiile şi un pirotehnist, au fost audiaţi aproximativ 300 de martori, între care aproximativ 100 au şi calitatea de parte civilă. Dintre aceştia din urmă, peste 60 sunt rude ale celor decedaţi în urma incendiului, iar restul sunt răniţi sau rude ale acestora.

Totodată, pe parcursul cercetărilor au fost analizate aproximativ 10.000 de fotografii, dintre care 7.000 sunt făcute de criminalişti şi 3.000 au fost recuperate din telefoanele celor care se aflau în club în momentul izbucnirii incendiului. Dosarul mai conţine şi aproximativ 100 de ore de filmări, realizate atât de participanţii la concert, cât şi de cele patru camere de supraveghere din local.

În urma incendiului din 30 octombrie 2015, din clubul Colectiv, şi-au pierdut viaţa 64 de persoane – 27 în noaptea tragediei şi 37 ulterior, în spitale din Bucureşti şi din străinătate. Incendiul a izbucnit în timpul unui concert susţinut în clubul Colectiv de trupa rock Goodbye to Gravity, care îşi lansa albumul „Mantras of War”. Solistul Andrei Găluţ este singurul membru al trupei care a supravieţuit.

CITEŞTE ŞI: Procurorii au ridicat noi probe de aer, din Clubul Colectiv

Raportul Corpului de control al premierului privind intervenția de urgență la incendiul din clubul bucureștean arată că intervenția de urgență în urma incendiului de la clubul Colectiv, din seara de 30 octombrie 2015, a fost în mare parte o acțiune necoordonată, cu elemente de improvizație a autorităților.

Potrivit documentului, absența coordonării a fost generată în principal de: „lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară”.

În plus, autoritățile nu ar fi declanșat imediat Planul Roșu de Intervenție, iar când a fost declanșat acest lucru nu a fost comunicat tuturor instituțiilor responsabile.

Expertiza INSEMEX: Spuma poliuretanică folosită la antifonarea sălii, principala cauză a incendiului din Colectiv

„Planul Roșu de Intervenție nu a fost declanșat imediat, ci doar după parcurgerea unor etape, prevăzute în legislația în vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, în condițiile în care aceeași legislație permite și mecanisme mai rapide de intervenție pentru alte situații de urgență (dezastre aviatice sau feroviare etc). Astfel, Planul Roșu de Intervenție a fost declanșat la ora 22,50, la 18 minute de la primele apeluri la numărul unic de urgență și la 7 minute de la momentul informațiilor primite de la echipajele aflate la locul intervenției. (…) Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial Corpului de control al prim-ministrului că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție„, se precizează în documentul citat.

Absența unei coordonări eficiente reiese și din faptul că șeful Departamentului pentru Situații de Urgență a coordonat, la fața locului, doar activitatea de prim ajutor calificat și asistență medicală de la locul evenimentului, nu toate activitățile de intervenție. În consecință, „unele echipaje s-au panicat și au început să comunice haotic informații către dispecerat„.

În ceea ce privește baza materială, Corpul de control al premierului notează că, la data incendiului, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov dispunea de 182 de ambulanțe, din care 152 se aflau în stare de funcționare.

„Din numărul de ambulanțe funcționale, la data de 30.10.2015, 76% erau foarte vechi și în situație de casare. (…) Serviciul de Ambulanță București-Ilfov ar fi trebuit să funcționeze cu un număr de 1.740 angajați, dar acesta funcționa doar cu un număr de 868 de persoane, având astfel un deficit de 50,11%„, se precizează în document.

Totodată, Corpul de control al premierului notează că raportul solicitat Direcției de Sănătate Publică a municipiului București „conține date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit”.

Probleme au fost constatate și în ceea ce privește activarea Planului Alb în spitale, care exista ca procedură la nivelul Ministerului Sănătății.

„La nivelul fiecărei unități spitalicești de urgență din București, în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, Planul Alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată„, se precizează în sinteza citată.

Raportul Corpului de control subliniază că, deși era aplicabil, „Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene nu a fost activat de către statul român”. „Modul de acțiune a instituțiilor implicate în intervenția din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unul sub medie, raportul constatând că există instituții care și-au făcut datoria în mod corespunzător și altele care au manifestat deficiențe„, menționează raportul citat.

CITEŞTE ŞI: Rănit Colectiv, mărturii emoţionante: I-am întrebat de ce nu plecăm la spital şi au zis că nu au primit aprobare

Printre instituțiile care au funcționat corespunzător sunt amintite Instituția Prefectului, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București, Direcția Generală de Jandarmi a Municipiului București, Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare.

„Au manifestat deficiențe: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov (…) nu a respectat procedurile în ceea ce privește posibila declanșare mai devreme a Planului Roșu de Intervenție, nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin, a existat o succesiune la comanda operațiunilor a unui număr mare de persoane într-un interval foarte mic de timp, iar pe durata controlului nu a reușit să furnizeze numărul exact și felul utilajelor care au participat la acțiunea din data de 30.10.2015″; (…) Departamentul pentru Situații de Urgență, (…) spitalele unde au fost internate victimele, (…) Direcția de Sănătate Publică a municipiului București„, se concluzionează în sinteza raportului.

Ca și recomandări, Corpul de control al premierului menționează „reformarea radicală și îmbunătățirea sistemului de asistență de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre în fază prespitalicească, precum și a asistenței de urgență în cadrul spitalelor”.

„Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, având în vedere datele medicale insuficiente aflate la dispoziție. Pentru a aprofunda aspectele semnalate în mediul public, așa cum sunt infecțiile nosocomiale în spitalele unde au fost internate victimele dezastrului de la Colectiv, prim-ministrul a dispus efectuarea unei verificări separate în spitalele din București„, se mai arată în documentul citat.

În urma incendiului din clubul Colectiv, care a avut loc în 30 octombrie, 64 de persoane au murit și peste 100 au fost rănite.

CITEŞTE ŞI: Prima REACŢIE a lui Raed Arafat după raportul Corpului de Control al Guvernului privind Colectiv