Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, pe articole, proiectul cu propunerile de modificare a Legii 304 privind organizarea judiciară, proiectul urmând să intre la vot final după dezbaterea, în plen, şi a propunerilor de modificare a Legii 317 privind CSM. Una dintre cele mai controversate prevederi propuse priveşte înfiinţarea „Secţiei de investigare a unor infracţiuni din Justiţie”.

Potrivit articolului nou adoptat, „În cadrul PÎCCJ se înfiinţează şi funcţionează Secţia de investigare a unor infracţiuni din justiţie care are competenţa exclusivă de a efecuta urmărirea penală pentru infracţiunile de corupţie şi a celor asimilate acestora, prevăzute de Codul penal şi de Legea 78/2000, infracţiunile de serviciu sau în legătură cu acesta, precum şi a intracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv cei care au calitatea de membri ai CSM, precum şi de procurori şi judecători militari”.

Propunerea a fost vehement criticată de PNL şi USR, care au acuzat faptul că intenţia PSD şi ALDE este aceea de diminua competenţele DNA.

Preşedintele Comisiei, deputatul PSD Florin Iordache, a precizat, la momentul dezbaterilor din Comisia specială pentru legile Justiţiei, că, în urma luărilor de poziţie critice, PSD a decis să nu mai susţină înfiinţarea unei „Direcţii”, ci a unei Secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie.

O altă propunere de modificare prevede că încadrarea procurorilor DNA se face în urma unui concurs, fiind stabilite, totodată, şi criterii noi – vechime de cel puţin 8 ani şi să nu fi fost sancţionaţi.

„DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în urma concursului organizat în acest sens, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”, se prevede în amendamentul nou adoptat.

Textul actual al legii în vigoare prevede că „DNA se încadrează cu procurori numiţi prin ordin al procurorului-şef al DNA, la propunerea secţiei pentru procurori a CSM, în limita posturilor prevăzute în statul de funcţii, aprobat potrivit legii”.

Concursul constă într-un interviu transmis in direct, sustinut în faţa secţiei de procurori a CSM, şi într-o probă având ca obiect evaluarea a minimum 5 rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerante relevante de aceşia, din ultimii 5 ani de activitate.

O altă propunere prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi discilinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 8 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs susţinut în faţa secţiei de procurori a CSM”

Textul actual al legii în vigoare prevede că „pentru a fi numiţi în cadrul DNA, procurorii trebuie să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop”.

O altă propunere vizează ca soluţiile adoptate de un procuror să poată fi infirmate de procurorul ierarhic superior, dacă acesta le apreciază ca fiind nelegale sau netemeinice.

O altă modificare prevede ca hotărârile judecătoreşti să fie redactate în cel mult 30 de zile de la pronunţare.

„Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazurile temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile de cel mult două ori”, se arată în forma propusă a legii.

În cadrul dezbaterilor în plen a fost adoptat un singur amendament, faţă de forma Raportului adoptat de Comisia specială pentru legile Justiţiei.

Acesta prevede că „Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe complete de judecată se auditează extern, la fiecare doi ani, sub coordonarea Ministerului Justiţiei şi cu implicarea societăţii civile şi a organizaţiilor profesionale ale magistraţilor. Concluziile auditului sunt publice”.