„În 2015, împreună cu doctorul Zota, am vizitat Institutul ‘Marius Nasta’, Spitalul Militar, la care există condiții perfectabile, dar, în momentul de față, durează și din punct de vedere al investițiilor. La Spitalul Militar există experiență de chirurgie toracică, la fel ca și la ‘Marius Nasta’. Ceea ce ni s-a părut nepotrivit este că nici MS, nici ANT — niciunul nu a știut nimic de intențiile unor centre de a performa în transplantul de plămân„, a spus Deac, într-o conferință de presă.

Referindu-se la Centrul de transplant pulmonar de la Spitalul „Sfânta Maria”, Deac a afirmat că în dosarul de acreditare pe care ANT s-a bazat există contracte de muncă pentru toate specializările necesare.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Băutura miraculoasă ce poate înlocui cafeaua de dimineață. ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

El a reamintit că transportul organelor pentru transplant se face cu avion de linie și nu cu unul special, care să fie rapid.

„Eu pot să spun mult mai multe lucruri grave (…). De exemplu: Știați că noi transportăm organele prelevate cu TAROM, cu liniile comerciale? (…) Dacă vrem să intrăm în Eurotransplant trebuie să mergem acolo unde este donatorul și cu un avion rapid, pentru că ischemia, privarea de sânge a unui organ este … la inimă sunt trei ore. Variază. Trebuie un avion performant cu reacție care să ajungă și să poată veni înapoi cu organul respectiv„, a explicat medicul.

Citeşte şi Voiculescu: Am îndoieli că Spitalul Sfânta Maria a fost acreditat judicios pentru transplant. Primăria Capitalei să permită verificări

În opinia sa, comisia de inspecție a ANT ar trebui să fie compusă din trei persoane: un coordonator, un expert de transplant pentru organul respectiv și un reprezentant al Inspecției Sanitare de Stat, care să însoțească această echipă.

„Eu cred că în mod cert România are nevoie nu doar de un singur centru de transplant pulmonar, ci de câteva, cel puțin două„, a susținut directorul executiv al ANT.

Radu Deac a spus că din centrele de prelevare verificate de Corpul de control al ministrului Sănătății lipseau electroencefalografele — aparate cu ajutorul cărora se poate declara moartea cerebrală.

„Acest calificativ se rezumă doar la un aparat electroencefalograf care nu există se pare în inventare, nu s-a mers pe teren să se verifice fiecare centru și care, până de curând, în definirea morții cerebrale era esențial. În ultimul timp, noi chiar am propus modificarea criteriilor. Se pare că alte investigații mai precise pot confirma moartea cerebrală. Deocamdată, existând încă în legislație acest electroencefalograf, trebuie să îl folosim și să îl respectăm„, a mai spus el.

Citeşte şi Chirurgii universitari din Timişoara susţin reluarea activităţii de transplant