Experţii au mai reuşit până acum să creeze ADN sintetic, însă pentru organisme mai simple, precum bacteriile. Drojdia este formată din celule care conţin un nucleu, fiind înrudită cu plantele şi animalele şi împărţind circa 2.000 de gene cu noi. Aşa că crearea unui cromozom din cei 16 ai drojdiei este considerată o reuşită istorică în lumea biologiei sintetice.
Genele din cromozomul original au fost înlocuite cu versiuni sintetice, iar cromozomul creat de oameni a fost apoi integrat într-o celulă de drojdie. Noua celulă a fost observată apoi în timp ce se reproducea, trecând astfel de testul viabilităţii.
O companie din California a folosit deja biologia sintetică pentru a crea o drojdie care poate produce artemisinin, un ingredient pentru un medicament anti-malarie.
Sinteza cromozomului III al drojdiei a fost realizată de o echipă internaţională, condusă de dr. Jef Boeke de la Langone Medical Center de la New York University.
Noul cromozom artificial poartă numele de SynIII şi a implicat crearea a 273.871 de perechi de bază de ADN, mai puţine decât cele 316.667 de perechi din cromozomul original.