SOLSTITIUL DE IARNA 2015: Noaptea cea mai lungă, în care Binele se luptă cu Răul

Solstitiul de iarna are loc marti, pe 22 decembrie, la ora 6:48. Noaptea de 21 decembrie va fi cea mai lunga din an, iar ziua de 22 decembrie este cea mai lunga. Se considera ca acum va fi prima zi de iarna astronomica. Google şi-a modificat logo-ul cu un doodle animat.

Filip Stan

21 dec. 2015, 19:42

2 poze | VEZI GALERIA

SOLSTITIUL DE IARNA 2015 aduce o zi de 8 ore si 50 de minute si o noapte lunga de 15 ore si 10 minute. Solstitiile au loc datorita inclinarii axei Pamantului fata de planul orbitei cu aproximativ 66 de grade, motiv pentru care inclinarea fata de ecuator devine de 23 de grade. Iar daca pe 22 decembrie e cea mai scurta zi din an, pana pe 21 iulie (la solstitiul de vara), ziua va deveni din ce in ce mai lunga.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Accident teribil pe Autostrada București-Pitești! Un bărbat ...

Ziua Planetei Pământ 2024. Paşi mici în progresul privind ...

Tot de pe 21 decembrie, activitatea LUNII va atinge nivelul maxim, iar Soarele va functiona la capacitatea sa minima. Asadar, influenta energetica a Lunii asupra oamenilor creste – aceste zile sunt potrivite pentru autoanaliza, pentru a evalua cum a decurs anul pentru fiecare dintre noi si pentru a vedea ce ne propunem in 2016.

Solstitiul de iarna. TRADITII SI OBICEIURI

In popor se crede ca noaptea de 21 decembrie este MAGICA si ca acest moment astronomic – solstitiul de iarna – are un remarcabil efect asupra noastra.

Evenimentul era marcat de stramosii nostri printr-un obicei: se urcau pe munte cu tortele aprinse, in noaptea de 21 decembrie, pentru a intampina rasaritul soarelui. Se spuneau rugaciuni, apoi se tineau petrecri in jurul focului.

Pe vremea romanilor, in aceste zile erau marcata Saturnaliile (17-23 decembrie) – sarbatori inchinate zeului Saturn si sotiei sale Ops, care erau reprezentarile rodniciei pamantului. Se imparteau frunze de laur, smochine si turta dulce – asa cum se obisnuieste acum la noi de ANUL NOU.

Solstitiul de iarna 2015. TRADITII SI OBICEIURI

O alta interpretare pentru solstitiul de iarna este ca in aceasta noapte se deschid cerurile si strafundurile, iar BINELE si RAUL intra intr-o batalie.

Stramosii marcau solstitiul de iarna prin obiceiuri rudimentare – sacrificii umane si jertfe.

Istoria Romaniei prezinta un moment istoric care, coincidenta sau nu, a avut loc in NOAPTEA CEA MAI LUNGA, de solstitiul de iarna : Revolutia din decembrie 1989, cand multi si-au pierdut viata pentru dreptate si libertate.

Asadar, se poate spune ca noaptea magica de 21 decembrie, de solsitiul de iarna, are influente majore asupra oamenilor, datorita energiei pe care o aduce – este un nou inceput, este o noua sansa si reprezinta ocazia ca fiecare sa priveasca spre viitor cu limpezime si claritate! Energiile transmise de evenimentele astronomice ne ajuta sa o luam de la capat!

Solstitiul de iarna 2015. TRADITII SI OBICEIURI

Cand va avea loc solstitiul de iarna in anii urmatori

2016 – 21 decembrie
2017 – 21 decembrie
2018 – 22 decembrie
2019 – 22 decembrie
2020 – 21 decembrie

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. Mâine, Soarele va răsări cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est şi va apune tot cu acelaşi unghi spre sud faţă de punctul cardinal vest. La momentul amiezii el „urcă” – ţinând cont de latitudinea medie a ţării noastre, de 45° – la numai 21° faţă de orizont. În aceste condiţii, mâine se va înregistra cea mai scurtă zi din an – 8 ore şi 50 minute, iar durata nopţii va avea o valoare maximă, de 15 ore şi 10 minute (pentru Bucureşti). În emisfera sudică a Pământului fenomenul are loc invers, iar momentul respectiv marchează începutul verii astronomice.

Înălţimea Soarelui deasupra orizontului la mijocul zilei, în ziua solstiţiului de vară şi de iarnă

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. Începând de mâine, 22 decembrie, şi până în 21 iunie, durata zilelor va creşte continuu, iar cea a nopţilor va scădea în mod corespunzător.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. În trecut, momentul solstiţiului de iarnă era marcat prin obiceiul urcării pe munte, cu torţe aprinse, pentru a întâmpina răsăritul Soarelui şi a se închina acestuia, precum şi altor zeităţi. După rugăciune, se ţineau petreceri cu foc, se cânta şi se dansa până la asfinţit, când oamenii coborau la casele lor.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. După cucerirea Daciei de către romani, substratul autohton al sărbătorilor de iarnă a fost îmbogăţit cu Saturnaliile şi Calendele lui ianuarie. Saturnaliile (17-23 decembrie) reprezintă sărbători romane închinate zeului Saturn şi soţiei sale Ops, care personifică rodnicia pământului. În spaţiul mioritic, Saturn a fost identificat de antici cu Zamolxe.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. Calendele lui ianuarie reprezintă sărbătorile de început de an, deosebit de venerate la romani, când îşi ofereau daruri şi îşi transmiteau urări. Atunci se împărţeau ramuri verzi de laur sau palmier pe care erau prinse smochine, turtă dulce sau alte daruri, tradiţie transmisă poporului nostru prin obiceiul Sorcovei.

SOLSTIŢIUL DE IARNĂ 2015. Tot de la romani s-au transmis în credinţa solară a strămoşilor noştri elemente din cultul lui Mithra, sărbătorit pe 25 decembrie ca Sol Invictus (Soare invincibil). De remarcat că religia creştină nu a eliminat complet tradiţiile şi obiceiurile popoarelor, dar a înlocuit zeii păgâni cu sfinţi creştini. Pentru credincioşi, Crăciunul înseamnă Naşterea Domnului, însă iniţial această mare sărbătoare nu era pe 25 decembrie, zi închinată lui Mithra, ca Soare invincibil, ci pe 6 ianuarie, când azi sărbătorim Boboteaza.

Urmarește RomaniaTV.net și pe Google News