Guvernul va aproba în ședința de joi un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și a Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
„Proiectul de lege introduce un cadru juridic unitar și detaliat privind restricțiile pre și postangajare pentru persoanele care urmează să dețină, dețin sau au deținut funcții sau demnități publice, în scopul consolidării integrității și asigurării unui climat de imparțialitate și transparență în relația dintre autoritățile și instituțiile publice și persoanele juridice de drept privat”, se arată în expunerea de motive a proiectului.
Prin proiect sunt reglementate explicit atât restricțiile preangajare, cât și cele postangajare. „În ceea ce privește restricțiile pre-angajare, a fost reglementată o perioadă de reflecție de 12 luni privind exercitarea de atribuții de supraveghere, control sau contractare la persoana juridică de drept privat la care persoanele ce intră sub incidența legii au desfășurat în ultimele 12 luni anterioare numirii sau alegerii în funcție/demnitate publică o activitate profesională remunerată sau neremunerată. În vederea aducerii la îndeplinire a obligației, se instituie necesitatea dezvăluirii angajărilor din ultimele 12 luni anterioare numirii/alegerii în funcție sau demnitate publică sau începerii activității la o autoritate sau instituție publică în cuprinsul unei declarații pe propria răspundere, care se depune în termen de 15 zile de la data numirii sau a alegerii în funcție ori de la data începerii activității”, se arată în document.
În ceea ce privește interdicțiile postangajare, a fost introdusă obligația menținerii confidențialității în legătură cu faptele, informațiile sau documentele de care categoriile de personal reglementate iau cunoștință în exercitarea mandatului sau a funcției publice.
„O altă noutate constă în extinderea sferei de aplicare a acestor reguli, incluzând nu doar persoanele cu funcții executive de conducere (persons with top executive functions – PTEFs), aleșii locali și funcționarii publici, ci și personalul contractual din instituțiile publice, persoanele implicate în achiziții publice, audit, concesiuni, reglementare, acreditare, autorizare sau control”, conform expunerii de motive.
Printr-un alt proiect de lege, Guvernul va aproba modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală. „Prezentul proiect de lege are ca obiect modificarea articolului 438 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, în sensul completării cu ipoteza în care instanța, în mod greșit, nu a dispus încetarea procesului penal”, se arată în expunerea de motive.
Executivul va aproba și un proiect de ordonanță de urgență pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.
„Prezentul act normativ a fost promovat în scopul derogării de la prevederile articolului 61 alineat (1) și articolului 63 alineat (4) și (41) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, astfel încât unitățile administrativ-teritoriale să poată garanta împrumuturi de la bănci comerciale sau alte instituții de credit pentru obținerea de către operatorii care au calitatea de producători de energie termică aflați în subordinea UAT a finanțării necesare achiziției de gaze naturale pentru asigurarea funcționării sistemului de producere, transport, distribuție și furnizare a energiei termice pentru populație în sistem centralizat în sezonul rece 2025-2026”, conform notei de fundamentare.
Va fi aprobat și un proiect de hotărâre privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră. Tot prin hotărâre va fi aprobată și Strategia Națională a Hidrogenului 2025-2030, cu perspectiva anului 2050 și a Planului de Acțiune pentru implementarea acesteia.
„Strategia Națională a Hidrogenului și Planul de Acțiune pentru România vizează evoluția producției de hidrogen regenerabil, și într-o mai mică măsură a hidrogenului cu amprentă redusă de carbon, odată cu scăderea costului energiei regenerabile și utilizarea acestuia în sectoarele ce folosesc combustibili fosili și accelerarea evoluțiilor tehnologice. De asemenea, este evidențiată de producerea hidrogenului regenerabil, în linie cu recomandările Strategiei Europene pentru Hidrogen și cu obiectivul neutralității climatice”, se menționează în nota de fundamentare a proiectului.
Guvernul va aproba, prin hotărâre, indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiții ‘Modernizarea liniei de cale ferată București Nord-Craiova, Subsecțiunea 1: București Nord- Roșiori Nord’, lucrare de utilitate publică de interes național.
Vor fi aprobate, prin alte hotărâri, bugetele de venituri și cheltuieli pe anul 2025 ale Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. și, respectiv, al Societății de Transport cu Metroul București ‘Metrorex’ – S.A..
Pe agenda reuniunii figurează și un proiect de hotărâre privind cerințele minime de formare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistență medicală generală, Moașe, Medicină veterinară, Arhitectură.
De asemenea, Executivul va aproba și o hotărâre privind repartizarea sumelor corespunzătoare cotei prevăzute la articolul 6 alineat (1) lit. e) din Legea bugetului de stat pe anul 2025 nr. 9/2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrativ-teritoriale din județe, respectiv teatre, opere și filarmonici.
„Potrivit prevederilor articolul 7, alineat. (1) din Legea nr. 9/2025 privind bugetul de stat pe anul 2025, se propune alocarea sumei de 168.543.367,37 lei reprezentând 2% din impozitul pe venit încasat în perioada 1 iunie 2025-31 august 2025, pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea unităților administrativ-teritoriale solicitante, respectiv teatre, opere și filarmonici pentru județele Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea și Vrancea”, se arată în nota de fundamentare.
Guvernul va aproba, printr-un memorandum, negocierea și semnarea Acordului între Ministerul Apărării Naționale din România și Ministerul Apărării din Republica Azerbaidjan privind cooperarea în domeniul apărării.