Sorin Oprescu şi cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi de apartenenţă la un grup infracţional organizat, iar funcţionarii publici sunt acuzaţi şi de abuz în serviciu, pentru „refuzul de a pune în executare hotărârea judecătorească de desfiinţare a clădirii ilegale Cathedral Plaza şi de a proceda la demolarea imediată a acesteia şi la refacerea parcului public existent anterior„.

„Grupul infracțional urmărește cu consecvență obținerea unui câștig material de circa 70 milioane euro, echivalent al valorii estimate a clădirii ilegale (conform informațiilor din piață), prin menținerea acesteia în ființă și eventuala sa punere în funcțiune, astfel încât aceasta să poată fi valorificată ulterior„, declară ARCB în plângerea penală.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Dosarul fraţilor Tate va fi judecat de Tribunalul Bucureşti. ...

Viorel Hrebenciuc a pierdut la ICCJ procesul cu ANI privind confiscarea ...

Reprezentanţii Arhiepiscopiei Romano-Catolice Bucureşti spun că „potrivit sentinței civile nr. 2520/28.06.2012 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, Primarul General al Capitalei este obligat să emită actul administrativ de demolare a construcției construită ilegal în vecinătatea Catedralei Sf. Iosif. Însă până la formularea plângerii penale, acesta nu a înţeles să desfăşoare nici un act material de desfiinţare, nici măcar parţială, a clădirii auto-intitulate Cathedral Plaza.

Singurul demers legal îndeplinit de Sorin Oprescu a fost emiterea, la 8 luni după decizia irevocabilă, în septembrie 2013, a unei hotărâri privind „Efectuarea unei expertize tehnice în vederea stabilirii modalităților de desființare a construcției imobil de birouri Cathedral Plaza, estimarea costurilor și determinarea impactului asupra clădirilor aflate în vecinătate”.

„Primăria Capitalei nu a avut prevăzute în bugetul municipiului pe anii 2013, 2014, 2015 sumele aferente demolării propriu-zise, invocându-se tot felul de motive neîntemeiate sau chiar aberante (de exemplu, că prin desființarea construcției ilegale, s-ar dărâma Catedrala Sf. Iosif) prin care să se justifice refuzul de a-și îndeplini obligațiile legale”, se arată în plângerea penală depusă de ARCB în 20 martie a.c.

În opinia ARCB, „la nivelul Primăriei Municipiului București s-a format un grup infracțional organizat, asociat cu Ioannis Papalekas și Dragoș Bîlteanu, cei care au creat un circuit financiar funcțional, în paralel, la Bucureşti şi la Nicosia, prin care banii de la SIF-urile româneşti au fost spălați prin SIF-uri cipriote și reinvestiți în proiecte imobiliare din România. Se observă faptul că și în cazul de față, izvorul banilor este amplasat la Nicosia, respectiv la societatea SIOMA COMPANY LIMITED”.

„Gruparea a cuprins treptat persoane influente, din diverse sfere ale vieții sociale, acestea desfășurând activități prin care au obținut autorizarea ilegală, iar în prezent blochează desființarea acestei construcții.

Scopul urmărit de acest grup este de a favoriza beneficiarul Millennium Building Development SRL (MBD), de a putea valorifica la preţul de 70 milioane euro clădirea ilegală, acţiunile concertate ale proprietarului actual (cel de faţadă, în spate fiind grupul Papalekas-Bîlteanu) şi ale Primarului General vizând o eventuală intrare în legalitate a clădirii, deşi legislaţia actuală interzice o astfel de posibilitate. Pentru a-şi asigura succesul operaţiunilor de blocare a desfiinţării construcţiei, Primarul Oprescu şi MBD au făcut chiar şi o rocadă a avocaţilor, fiecare punând la dispoziţia celuilalt casele de avocatură cu care lucrau anterior.

De asemenea, acest grup face tot posibilul pentru ca autoritatea competentă să nu emită decizia de demolare și operațiunile administrative, pentru care există titlu executoriu și dosar de executare silită.
ARCB a pus la dispoziţia DNA documentele care atestă aspectele invocate în plângerea penală, inclusiv reprezentarea MBD şi a PMB de către casa de avocatură Zamfirescu, Racoți & Partners, a documentelor care dovedesc prezentarea unei realităţi false de către funcţionarii publici în faţa instanţelor de judecată, a refuzului de desfiinţare a construcţiei şi este aptă să ofere date şi informaţii concrete legate de modificarea radicală a actelor şi faptelor Primarului General odată cu preluarea clădirii Cathedral Plaza de către omul de afaceri Papalekas”, mai susţin reprezentanţii ARCB.

Curtea de Apel Ploieşti a decis irevocabil, în 23 ianuarie 2013, demolarea imobilului Cathedral Plaza şi readucerea terenului pe care a fost edificată această construcţie la destinaţia iniţială, aceea de parc. Curtea a menţinut astfel sentinţa din 26 iunie 2012 pronunţată de Tribunalul Dâmboviţa.