1 Martie: Traditii, obiceiuri si superstitii de Martisor

Mărţişorul celebrează venirea primăverii. De 1 Martie se oferă persoanelor de sex feminin apropiate mărţişoare, despre care se consideră că sunt aducătoare de fericire şi noroc. În Bucovina, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii.
Mărţişoarele sunt formate dintr-un şnur împletit roşu cu alb – roşu semnifică iarna, iar albul primăvara, cu care se leagă alte simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar sau inimă. Mărţişorul este purtat la vedere o săptămână sau două.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Calendar ortodox 27 aprilie 2024. Sâmbăta Floriilor, sărbătoare ...

Cum a reacționat un turist belgian după ce s-a plimbat cu Mocănița ...

MESAJE DE 1 MARTIE. SMS-uri cu urări pe care le poţi trimite de Mărţişor 

In Romania, femeile obisnuiau sa poarte monede de aur sau de argint, simbol al soarelui, legate la gat cu un snur impletit cu ata rosie si alba. Ele purtau monezile pentru 12 zile, iar apoi, cu banutul, isi cumparau o bucata de branza alba si vin rosu. In acest fel, femeia care a purtat martisorul urma sa aiba un chip alb, frumos si luminos tot restul anului si buzele rosii ca focul. Traditia a fost pastrata pana astazi in anumite parti ale tarii unde, mamele le prind copiilor lor o moneda de argint pentru a-i proteja de friguri si pentru a fi frumosi si sanatosi tot anul. De asemenea, se crede ca Martisorul este un talisman pentru de deochi, care aduce sanatate, bunastare si iubire.

Astazi, in majoritatea zonelor din tara, femeile poarta martisoare in piept sau legate la mana. El se prinde in zorii zilei de 1 martie, inainte ca soarele sa rasara. Traditia spune ca persoana respectiva trebuie sa poarte martisorul pana pe 9 martie, fie toata luna, fie pana la sabatoarea Floriilor sau pana cand va vedea un copac inflorit. Astfel va avea noroc tot anul iar zilele ii vor fi frumoase si luminoase ca cele de primavara.

MESAJE DE 1 MARTIE cu care NU DAI GREȘ

Traditii vechi si traditii pastrate de Martisor

Prima zi a primăverii era sărbătorită încă de acum 8.000 de ani, conform descoperirilor arheologice. În timpul dacilor, mărţişoarele erau pietricele albe şi roşii, înşirate pe o aţă. De asemenea, în trecut, mărţişoarele erau monede atârnate de fire de lână, negru cu alb. Tipul de monedă, aur, argint sau bronz, indica statutul social. Ele erau purtate la gât sau la încheietura mâinii, numindu-se, mai târziu marţ sau mărţiguş.
Dacii credeau că aceste amulete aduc fertilitate, frumuseţe şi previn arsurile cauzate de soare. Acestea erau purtate până când copacii începeau să înflorească şi, apoi, erau atârnate de crengile lor.
Folcloriştii au găsit interpretări ale Mărţişorului în civilizaţia antică, atribuindu-i o descendenţă directă din emblemele războinicului Mars, pentru că, la Idele lui Marte, când zăpada nu era încă topită în întreg Imperiul Roman, puteau începe campaniile militare. Roşul şi albul semnifică, aşadar, tocmai această zi – vitalitate şi victorie, pe de o parte, şi purificare şi inaugurare, pe de alta.
Apoi s-a afirmat că împletirea celor două culori ar fi o amuletă puternică împotriva deochiului şi un semn al candorii.

Mărţişorul este legat, în cultura populară, şi de legenda Babei Dochia. Obiceiul Mărţişorului este o parte din scenariul ritual de înnoire a timpului, la moartea şi naşterea simbolică a Dochiei. După unele tradiţii, firul lui ar fi tors chiar de bătrână, în timp ce urca cu oile la munte. Astfel, întrucât Mărţişorul este inseparabil de tradiţia Dochiei carpatice, se poate afirma, cu certitudine, că acesta este un obicei vechi românesc, atestat în toate zonele locuite de români şi de aromâni, preluat apoi de alte popoare din centrul şi sud-estul Europei.
O altă legendă de demult spune că o femeie bătrână care se numea Dochia avea o fiică vitregă, pe care nu o suferea, şi a trimis-o la râu, într-o zi de iarnă cumplită, să spele o haină foarte murdară până devine albă ca omătul.
Fata a spălat-o mult timp, dar pe cât o spăla mai mult, pe atât devenea haina mai neagră. Atunci a apărut un bărbat, care se numea Mărţişor şi a întrebat-o de ce plânge, iar ea i-a povestit ce i se întâmplat.
Mărţişor i-a oferit o floare roşie şi albă, îndemnând-o să spele încă o dată veşmântul. Când a ajuns fata acasă, haina era albă ca zăpada, iar bătrânei Dochia nu i-a venit să îşi creadă ochilor. Deodată, a văzut floarea din părul fetei şi a crezut că venise primăvara.
Dochia a plecat cu turma pe munte. Pe drum, vremea era frumoasă, aşa că şi-a aruncat cojoacele, dar, după aceea, a fost prinsă de burniţă. Când a ajuns în vârf, i s-a arătat Mărţişor: Vezi cât de rău este să stai în frig a spus el, tu, cea care ţi-ai obligat fiica să spele iarna hainele la râu.
Bătrâna a rămas singură pe munte, a venit gerul, iar oile au fost transformate în pietre. De atunci, roşul şi albul simbolizează lupta dintre bine şi rău, dintre primăvară şi iarnă.

In credinta populara, Martisorul era numit „funia anului” si reprezenta cele 365 de zile ale anului. Ea era alcatuita din impletitura a doua fire de ata: una alba si una neagra. Ata simboliza dualitatea viata-moarte, bine-rau, iarna-vara, fertilitate-sterilitate sau lumina-intuneric.

Cine poarta Martisor?

In general, pe 1 martie, femeile primesc martisoare de la barbati. In Moldova insa, barbatii sunt cei care primesc martisoare de la femei. Se spune ca gestul daruirii unui martisor este incarcat de semnificatii. Pe vremuri, baietii le ofereau martisoare numai fetelor pe care le iubeau. Oferirea unui martisor indeamna la intelegere, armonie si voie buna.
Se mai spune ca, daca martisorul este dat jos inainte de vreme, este un semn al ghinionului. Dupa ce el este dat jos, nu se arunca, ci se prinde in ramurile unui pom fructifer pentru a-i aduce belsug.