Titi Aur consideră necesară introducerea cursurilor de conducere defensivă în România

Titi Aur, multiplu campion la automobilism, crede în necesitatea introducerii în România a cursurilor de conducere defensivă, care educă şoferii să nu ajungă în situaţii limită şi care au dus, în străinătate, la reducerea numărului de accidente rutiere.

RomaniaTV.net
10 nov. 2018, 15:44
Titi Aur consideră necesară introducerea cursurilor de conducere defensivă în România

„Sperăm că va veni în curând şi acel val, care ar trebui să vină în România, respectiv cursuri de conducere defensivă, care înseamnă din nou educarea şoferului de stradă nu înspre limită, ci cum să nu ajungi la limită, dar cum să salvezi o maşină în situaţia în care ajungi la limită. Atunci informaţiile vor pleca şi mai mult şi o astfel de locaţie, acest circuit va permite să se desfăşoare şi altfel de activităţi. Orice circuit din lume funcţionează, în mod special, în weekend pentru motor sport, în rest, în cursul săptămânii sau în weekendurile în care nu ai motor sport, se întâmplă tot felul de acţiuni civile, dacă pot să le spun aşa: cursuri de conducere defensivă, cursuri de conducere sportivă, teste, probe cu maşini, experimentat diferite lucruri, cu piloţi, cu instructori. Asta înseamnă informaţie care pleacă în societate despre ce poate să facă o maşină, despre cum să ajungi la limită sau cum să nu ajungi la limită, despre cum să o stăpâneşti dacă ai ajuns la limită şi cum să nu faci un accident, ceea ce înseamnă diminuarea numărului de accidente”, a explicat Titi Aur, potrivit Agerpres.

El a menţionat că Anglia este pe primul loc la siguranţă rutieră în Europa, cu cele mai puţine victime, ca urmare a dezvoltării culturii automobilismului.

„În Anglia sunt ateliere de preparări, cum sunt la noi ateliere de croitorie sau brutării, acolo sunt sute, nu ştiu exact câte – ştiu că Franţa avea la un moment date 250 de zone cu circuit – Anglia are foarte multe zone cu circuit, dar nu numai de asfalt; unele de asfalt, unele de pământ, unele mixte, unele făcute mai de carting, unele pentru motociclism, dar în aceste locaţii se desfăşoară tot felul de activităţi care contribuie indirect la siguranţa rutieră. Pentru că foarte mulţi consideră că un circuit va crea mulţi nebuni, care vor merge tare pe stradă. Ba nu, dimpotrivă, va crea foarte multe persoane care înţeleg care este limita maşinii, înţeleg care este riscul, dacă scapi o maşină de sub control pe circuit, în principiu nu păţeşti nimic, îndoi eventual nişte table dacă ai lovit un parapet de protecţie, eşti în condiţii de siguranţă şi atunci înţelegi care este limita maşinii. Asta nu înseamnă că e de preferat să faci accident pe circuit, dar, dacă se întâmplă, eşti în siguranţă”, a subliniat Titi Aur.

În opinia sa, având în vedere că în România sunt peste 7 milioane de permise şi circa 8 milioane de autovehicule înmatriculate, există şi persoane care au tendinţa de a merge către zona de limită, de aceea este un pas spre normalitate crearea de locuri în care aceşti oameni să se manifeste.

„Dacă în anii ’90 vorbeam doar de campionatul de raliuri, de campionatul de viteză în coastă şi gata, acum sunt vreo 12 discipline la Federaţia de Automobilism, mai sunt şi alte discipline care nu s-au înscris încă în Federaţia de Automobilism şi aici vorbim de tot felul de forme de a te da cu maşina: pe noroi, pe pământ, pe asfalt, liniuţe, tot felul de concursuri care au devenit, practic, competiţii oficiale. Este foarte bine că se întâmplă aşa, pentru că cei care participă la curse înţeleg foarte bine limita maşinii, înţeleg cum să stăpânească maşina şi atunci transmit mai departe, la vecinul, la prietenul, la fratele: uite ce se poate întâmpla, uite cum alunecă maşina, uite cum frânează, uite cum nu frânează. Deci este practic un segment care aduce această informaţie în societate”, a precizat Aur.

El consideră că modelul englez ar fi extrem de util pentru România, însă nu este uşor de realizat, fiind vorba despre costuri foarte mari pentru amenajarea unor circuite de viteză, cum este Transilvania Motor Ring.

„Aici este lăudabil că o instituţie publică a făcut acest efort, care poate fi la un moment dat contestat de cei care contribuie, de localnici, care să spună: dar de ce ne-a trebuit circuit? Nu-i adevărat, circuitul va aduce notorietate acestei zone, circuitul va aduce informaţii pentru automobiliştii din zonă şi mă refer la automobiliştii civili. (…) Ungaria cred că are 20 de astfel de locaţii, de acest gen, nu numai de asfalt, la noi sunt doar trei – unul e al meu, doar de şcoală, unul e la Adâncata, destul de improvizat şi lăudabil pentru că este făcut de nişte privaţi. Aici este primul circuit adevărat făcut de o autoritate publică, pentru care ‘jos pălăria!’ din punctul meu de vedere”, a mai spus Titi Aur.