Senatorul PSD Titus Corlățean a fost audiat timp de 4 ore de procurorii DNA într-un dosar privind suspiciuni de corupție. 

Alte Articole

Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, comentează declaraţiile ...

Prețul exorbitant cerut în restaurante pentru o sticlă de ...

„Am făcut o declaraţie detaliată conform procedurilor în vigoare. M-au întrebat ce avea datoria să întrebe procurorul de caz şi eu am dat toate detaliile solicitate”, a declarat Titus Corlăţean la ieşirea de la sediul DNA.

 Întrebat dacă au fost împiedicaţi românii din Diaspora să voteze la alegerile prezidenţiale din 2014, fostul şef al diplomaţiei române a precizat că nu va comenta ancheta procurorilor.

„Ceea ce avem ca şi conduită, aproape un an de zile, necomentând public, respectând regulile şi procedurile câtă vreme există o anchetă în curs in rem voi face şi de acum înainte până la soluţia procurorilor”, a adăugat fostul ministru de Externe.

Întrebat dacă există pericolul să fie pus sub învinuire, Titus Corlăţean a răspuns: „Cum am respectat aceste reguli le voi respecta şi de acum încolo”.

Anterior, la intrarea în sediul DNA, fostul ministru de Externe a susținut că este citat în calitate de martor. 

În decembrie 2014, procurorii anticorupţie au preluat dosarul privind organizarea alegerilor prezidenţiale din Diaspora de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

De atunci, procurorii au de studiat un volum foarte mare de documente, primite de la Autoritatea Electorală Permanentă, Guvern şi Ministerul Afacerilor Externe, fiind audiate totodată mai multe persoane implicate în procesul electoral, conform DNA.

Până în luni, când Corlăţean a fost chemat la audieri,  niciunul dintre factorii de decizie nu au fost citaţi la DNA, printre aceştia numărându-se, alături de Corlăţean, li fostul ministru de externe Teodor Meleşcanu sau premierul Victor Ponta.

La data de 10 noiembrie 2014, Titus Corlăţean a anunţat că l-a informat pe premierul Victor Ponta că a decis să-şi depună mandatul de ministru de externe, menţionând că MAE îşi menţine poziţia că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea. Ulterior, Ponta anunţat că îl propune ministru al Afacerilor Externe pe Teodor Meleşcanu şi că i-a transmis nominalizarea preşedintelui Traian Băsescu.

CITEŞTE ŞI Tiberiu Niţu: S-a deschis ANCHETĂ PENALĂ pentru votul din diaspora VIDEO

Iniţial, ancheta privind votul din diaspora a fost declanşată pe 18 noiembrie 2014, de Parchetul General condus de Tiberiu Niţu, la 16 zile de la votul din 2 noiembrie, întârzierea fiind explicată atunci prin faptul că în cele 16 zile scurse de la turul I, procurorii au verificat dacă sesizările respectă cerinţele de formă, adică dacă sunt semnate sau dacă sesizează o infracţiune.

La alegerile prezidenţiale din 2014, la secţiile de vot din străinătate s-au creat cozi imense, mii de români neputând să aibă acces la urne pentru a vota, din cauza condiţiilor organizatorice precare.

Imagini cu miile de români care au stat la cozi de sute de metri în faţa secţiilor de votare din străinătate au făcut înconjurul lumii, însă una dintre cele mai violente situaţii a avut loc la Torino, unde locuieşte una dintre cele mai mari comunităţi de români din Italia. În turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, câteva sute de români rămaşi în afara secţiei de votare, înainte de ora 21.00, fără a mai putea să voteze, au declanşat revolta, iar forţele speciale de intervenţie ale poliţiei italiene (DIGOS) au fost nevoite să intervină cu gaze lacrimogene şi cu fumigene, pentru a dezamorsa situaţia.