Miniştrii de Interne ai statelor UE au aprobat, în reuniunea de marţi, sistemul propus de Comisia Europeană privind distribuirea a încă 120.000 de refugiaţi, a anunţat preşedinţia luxemburgheză a Consiliului UE.

Principalii oponenţi ai planului privind cotele obligatorii de refugiaţi – Cehia, Ungaria şi Slovacia – au fost depăşiţi în sistemul cu majoritate calificată după ce Polonia a renunţat la obiecţii, potrivit EUObserver.

România ar urma să primească, în primă fază, 6.351 de refugiați. Potrivit unui alt calcul, în România ar urma să sosească 2.475 de refugiaţi din 66.000 de extracomunitari distribuiţi din Italia şi Grecia, conform sistemului provizoriu de cote aprobat marţi de Consiliul JAI. Numărul total de imigranţi alocat până în prezent Bucureştiului s-ar ridica, astfel, la 4.837.

În analizarea propunerilor făcute de Comisia Europeană sau de Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Consiliul UE ia decizii pe baza „dublei majorităţi calificate” – 55% din statele membre UE (16 din 28), reprezentând cel puţin 65% din populaţia totală a UE.

Astfel, minoritatea care poate bloca decizia trebuie să fie de cel puţin patreu state reprezentând peste 35% din populaţia UE.

Vicepremierul Gabriel Oprea, la Consiliul JAI: Cotele obligatorii nu reprezintă o soluţie viabilă la problema refugiaţilor

Vicepremierul Gabriel Oprea a transmis miniştrilor de interne europeni şi reprezentanţilor Comisiei Europene faptul că România este solidară cu statele membre afectate de un aflux foarte mare de refugiați şi tocmai de aceea, încă de la primele dezbateri pe tema solidarității și responsabilității, Guvernul României şi-a manifestat disponibilitatea şi a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1705 refugiați din Italia și Grecia și 80 refugiați din afara Uniunii Europene (în total 1785 refugiați).

În intervenţia sa, ministrul de interne român a susţinut că România îşi menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care va vota împotriva impunerii unor cote obligatorii.

„România susține eforturile vizând identificarea unor soluții viabile și durabile în gestionarea fenomenului migrației cu care se confruntă Uniunea Europeană și reiterează angajamentul față de principiul solidarităţii. Reamintind Concluziile Consiliului European din 25-26 iunie 2015, prin care statele membre și-au manifestat solidaritatea față de persoanele aflate în nevoie de protecție internațională, pe baza principiului voluntariatului, România consideră că impunerea unor cote obligatorii nu reprezintă o soluție viabilă la problema refugiaților. Sunt tratate, astfel, doar simptomele imediate şi nu cauzele fenomenului. O provocare de asemenea anvergură nu poate fi rezolvată prin impunerea unui sistem automat de redistribuire a imigranților. Este absolut necesar să se țină seama de specificitățile fiecărui stat membru și de capacitatea sa efectivă de primire și integrare a imigranților”, a afirmat vicepremierul Gabriel Oprea în intervenţia sa din cadrul Consiliului JAI.

Vicepremierul Gabriel Oprea a reafirmat disponibilitatea de a crește contribuția României la activitățile FRONTEX şi a apreciat ca imperios necesară intensificarea măsurilor de combatere a traficului ilegal de migranți, de identificare a unor soluții concrete în țările de origine și de tranzit, prin intermediul EUROPOL, FRONTEX și a Biroului de Ajutor European pentru Azil. Totodată, acesta a subliniat nevoia unei mai mari implicări din partea Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM), Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR), dar și din partea societății civile prin ONG-urile specializate.

Ministrul francez de interne, Cazeneuve, a declarat, după adoptarea planului, că este de acord cu omologul său german, De Maiziere, asupra faptului că Europa „nu poate prelua toţi refugiaţii din taberele din Liban, Iordania şi Turcia” şi a subliniat că Uniunea Europeană are nevoie de un mai bun control la graniţele sale.

Citeşte şi CRIZA IMIGRANŢILOR. Cât ar costa statul român găzduirea refugiaţior

Pe 14 septembrie, Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne a ajuns la un acord privind distribuirea în statele membre a 40.000 de imigranţi extracomunitari cu statut de refugiat ajunşi în Grecia şi Italia, dar nu reuşise să ajungă la un acord privind distribuirea imigranţilor conform cotelor propuse de Comisia Europeană.

Consiliul European stabilise in iulie distribuirea a 32.256 de imigranti cu statut de refugiat. De asemenea, s-a stabilit ca cifrele sa fie actualizate in decembrie 2015 pana la limita totala de 40.000 de persoane. Tarile care vor participa la acest mecanism vor primi cate 6.000 de euro pentru fiecare imigrant acceptat.

In cadrul acestei scheme initiale de relocare, Romania ar urma sa primeasca 2.362 de imigranti extracomunitari.

Parlamentul European a aprobat, joia trecută, în procedură de urgență și cu amplă majoritate propunerea făcută în 9 septembrie de Comisia Europeană și care presupune redistribuirea a 120.000 de azilanți aflați deja pe teritoriul Italiei, Greciei și Ungariei către alte state membre.

Rezoluția a fost aprobată cu 372 de voturi pentru, 124 împotrivă și 5 abțineri. Comisia Europeană a salutat atunci Parlamentul European, pentru ‘viteza sa de reacție’, apreciind că astfel s-a deschis calea către adoptarea planului şi în cadrul Consiliului JAI, din 22 septembrie.

Procedura de urgență, stipulată în articolul 154 din Regulamentul de procedură, a fost propusă de președintele legislativului european Martin Schulz și aprobată de plen la deschiderea sesiunii.