CRIZA IMIGRANŢILOR. Cât ar costa statul român găzduirea refugiaţior

Ţara noastră are alocată o sumă de circa 21,9 milioane de euro prin Fondul pentru azil, migrație și integrare al UE, pentru intervalul 2014-2020, conform Regulamentului UE 516/2014. Astfel, dacă am primi cei 1785 de refugiați, așa cum ne-am angajat, atunci pentru fiecare persoană țara noastră are alocați circa 13.000 de euro doar de la bugetul UE, scrie romanialibera.ro.

Însă, Ministerul Afacerilor Interne (MAI) avansează o sumă ceva mai mare, care bineînţeles că necesită o cofinanţare naţională mai costisitoare. „Referitor la bugetul Programului Naţional Fondul Azil, Migraţie şi Integrare, vă informăm că este prevăzută o alocare financiară din partea UE, în valoare totală de 24.430.877 euro, partea de cofinanţare națională fiind cuprinsă între 10% şi 25%”, a precizat, pentru România liberă, Biroul de informare al MAI. Adică ţara noastră ar trebui să acopere de la buget o sumă ce variază între 2,44 milioane de euro şi 6,1 milioane de euro.

Dar, în acest moment costul integrării refugiaţilor este o ecuaţie cu mai multe necunoscute. Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, ne-a spus că este imposibil, deocamdată, să se facă un calcul exact, iar apoi să se evalueze impactul asupra economiei. De aceeași părere este și profesorul de economie, Cristian Păun. „Nu se poate face un calcul cu exactitate pentru că nu este clar statutul lor: dacă vor avea sau nu drept de muncă, dacă le vom acorda acces la servicii medicale gratuite integral sau doar pentru urgențe, dacă vor avea copii automat integrați în sistemul de educație sau nu. Nu știm cât timp trebuie acordate aceste facilități fără ca ei să cotizeze la sistemul public de sănătate sau educație prin impozitele lor. În plus, se ajunge la o situație aberantă: unor români care niciodată nu au cotizat la sistemul public de sănătate li se refuză din start accesul la aceste servicii aceştia neavând card de sănătate, în timp ce unui imigrant îi vor fi acordate automat drepturile respective integral? La toate acestea se adaugă cheltuielile cu cazarea şi hrana”, ne-a spus Cristian Păun.

Acesta susţine că primirea imigranţilor va frâna creşterea economică şi că economia României, una de subzistență și dependentă substanțial de intervenția statului, are capacitate limitată de a-i absorbi repede pentru a evita convulsiile sociale inerente. Păun arată că banii necesari pentru refugiaţi vor fi asiguraţi din taxe, diminuându-se cheltuielile pentru necesităţile stringente: şcoli, autostrăzi, spitale etc. La rândul său, Friedrich Mostbock, vicepreşedintele Federaţiei Europene a Analiştilor Financiari, prezent la un eveniment organizat la Bucureşti, este de părere că: „Atunci când Germania va avea capacitatea să integreze imigranţii şi aceştia vor fi educaţi, economia va creşte. Într-o primă etapă, costurile pentru integrarea acestora ar putea afecta creşterea economică şi PIB-ul. Cred că UE trebuie să se gândească la rezolvarea crizei din Siria. Atât timp cât nu se rezolvă problema acolo, refugiaţii vor invada Europa”.

Alte articole

66% dintre germani nu mai vor ca refugiații ucraineni să primească beneficii sociale. Guvernul pregătește o reformă prin care banii să ajungă numai la cei nevoiași

ONU avertizează: Atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice din Ucraina ar putea duce la noi „deplasări masive de populaţie”

În total, UE a bugetat 2,752 miliarde de euro, prin Fondul pentru azil, migrație și integrare, pentru programele naționale ale statelor membre, conform Regulamentului 516. Ţările comunitare primesc la fiecare doi ani, suplimentar alocării, o sumă forfetară de 6.000 de euro pentru fiecare persoană relocată, sumă ce poate fi majorată până la 10.000 de euro/persoană, în anumite condiţii. Banii europeni pot fi cheltuiți pentru crearea unei infrastructuri și a unor servicii pentru asigurarea acțiunilor de relocare, inclusiv asistența lingvistică, asigurarea de consiliere și asistență în domenii precum cazare, mijloace de subzistență, îndrumări de natură administrativă și juridică, asistență medicală, psihologică și socială, măsuri axate pe educație și formare, inclusiv formare lingvistică și acțiuni preliminare pentru facilitarea accesului la piața forței de muncă etc.

Însă bugetul alocat de UE pare o picătură într-un ocean, dacă ţinem cont de faptul că ziarul britanic The Guardian a anunțat că Germania va aloca de la bugetul naţional 6 miliarde de euro pentru a răspunde crizei imigranţilor şi refugiaţilor.