Un proiect de lege care prevede ca valoarea unui tichet de masă să fie majorată de la 9,5 lei la 13 lei a trecut de Senat şi urmează să meargă la Camera Deputaţilor pentru votul final.

Proiectul a fost iniţiat de 59 parlamentari PSD, PNL şi UDMR şi modifică Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Ce se întâmplă în organismul tău dacă mănânci pâine ...

Traian Băsescu, despre momentul în care România a pierdut ...

Potrivit prevederilor proiectului, „valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 13 lei, la data aplicării prevederilor prezentei legi”.

Veşti de ULTIMĂ ORĂ pentru angajaţi. Iată ce se va întâmpla cu Tichetele de Sănătate

Iniţiatorul actului normativ îşi motivează decizia prin faptul că, în medie, o masă de prânz costa mai mult de 10 lei. România este printre ţările cu cele mai nici sume acordate prin tichetele de masă.

„Valoarea actuală a unui tichet de masă de 9,41 de lei (înainte de impozitare) nu este suficientă pentru a cumpăra o masă de prânz, în condiţiile în care valoarea medie a unei mese de prânz este de 13 lei, iar în zone cu economie precară, cea mai ieftină masă de prânz costă 10 lei (în sistem de catering, nu la restaurant). Un număr mare de angajaţi se află în imposibilitatea de a avea o masă adecvată în timpul unei zile de lucru, fie ca urmare a programului de lucru încărcat, fie că nu au acces la achiziţionarea unei mese. Astfel, această problemă rămâne o responsabilitate a statului şi a angajatorului pentru a le oferi o masă decentă pe parcursul unei zile de lucru”, au arătat iniţiatorii în expunerea de motive a proiectului.

Conform acestora, „crescând valoarea nominală a tichetelor de masă la nivelul corespunzător, valoare ce trebuie recuperată pentru ultimii 5 ani, statul are posibilitatea de a implementa o facilitate fiscală care asigură o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, diminuându-se astfel economia subterană”.

Creşterea valorii nominale se va reflecta în mod direct în puterea de cumpărare a angajaţilor şi, în consecinţă, în veniturile bugetului de stat deoarece este supus impozitării, estimează iniţiatorii.