Leacuri de la bunica: De ce e bine să mănânci „o mână” de cireşe pe zi

Cireșul este unul dintre cei mai darnici dintre pomi. Cireșele sunt trecute pe lista "aromelor fine" a bucătarilor și distilatorilor, a fructelor cu conținut mare de antioxidanți, a nutriționiștilor și fito-terapeuților. Livezile de cireși sunt considerate adevărate "paradisuri terapeutice" de către psihoterapeuți.

17 iun. 2014, 10:17
Leacuri de la bunica: De ce e bine să mănânci „o mână” de cireşe pe zi

Cireșul (Prunus avium) este un pom fructifer care face parte din genul taxonomic Prunus familia Rosaceae. Florile, de culoare albă, sunt grupate frecvent câte două sau câte patru. Fructele pot fi de culori diferite, cu nuanțe de la roșu spre galben până la negru, ele fiind de formă sferică sau elipsoidală. Pe perioada iernii, mugurii rezistă la temperaturi de—24 °C, în fază de buton la—5.5 °C, iar la deschiderea florilor, la—2.2 °C. Nu suportă temperatura ridicată și arșița din timpul verii. Fiind o specie iubitoare de lumină, cireșul este cultivat pe întreg teritoriul României.

Există nenumărate beneficii pe care le putem avea atunci când consumăm cireșe.

Înainte însă de apariția fructelor, livada de cireșe este recomandată de unii pshihologi pentru așa-numita terapie ”cherry-therapy”, prescriind pacienților să își petreacă în momentul înfloririi cireșilor câteva săptămâni, poate întreaga lună în livadă, pentru recreere, relaxare și echilibrare.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că cireșele au în compoziția lor trei substanțe care fac din ele adevărate medicamente ale verii, dușman neîntrecut al bolilor provocate de stresul modern.

Vitamina A din compoziția cireșelor este excelentă pentru piele deoarece conține mult betacaroten, nutrient necesar pentru un sistem imunitar puternic și o piele strălucitoare. Cireșele conțin până la de 20 de ori mai mult betacaroten decât căpșunile sau afinele.

Cireșele conțin peste 75% apă, trăsătură care le face ideale în curele de slăbire, deoarece au puține calorii (63 calorii la 100 grame). Cercetările au demonstrat că prezența unui volum ridicat de apă în organism amplifică nivelul de energie și ajută la stimularea activității metabolismului. Sunt, în același timp, surse prețioase de substanțe nutritive, vitamine și minerale, care previn deshidratarea, conferă senzația de sațietate, grație fibrelor solubile din compoziție, și scad nivelul de colesterol negativ din organism. Aceste fructe conțin și bioflavonoide, acid elagic, antocianine și melatonina.

Studiile avansate privind importanța nutritivă a consumului de cireșe au relevat că pe termen lung aceste fructe au efect anticancerigen datorită conținutului crescut de antioxidanți care luptă cu radicalii liberi și protejează celulele din corp de acțiunea nocivă a acestora. Cireșele joacă un rol important în reducerea riscului de cancer de colon și în reducerea numărului de celule bolnave în cancerul de sân.

Pigmentul antocianic din cireșe, care dă culoarea roșie fructului, este recunoscut pentru efectele sale de reducere a inflamațiilor și a durerilor, reglează nivelul de colesterol din sânge și trigliceridele și reduce riscul de boli de inimă și diabet. De asemenea, poate avea efecte miraculoase și asupra creierului, prevenind instalarea unor boli neurodegenerative, cum sunt demența sau boala Alzheimer.

Cireșele amare se numără printre fructele cu nivelul cel mai ridicat de antioxidanți. Sucul de cireșe amare și cireșele amare uscate au chiar mai mulți antioxidanți decât coacăzele și sunt mai puternice decât vitamina E. Conform American Chemical Society, consumul a 20 de cireșe amare pe zi poate oferi aceeași ameliorare a durerii pe care o obținem după administrarea unei aspirine sau a unui nurofen.

Antioxidanții, mineralele, acidul elagic, vitamina C, vitamina PP, vitamina K, vitamine din complexul B(B1, B2, B6) , vitamina A, bioflavonoidele, melatonina și antiocianele fac din aceste fructe adevărate izvoare de sănătate. Cireșele stimulează și susțin imunitatea organismului și reglează funcția sistemului digestiv (au rol în reglarea procesului de fermentație intestinală).

Cireșele încurajează și susțin producerea melatoninei de către organism, care este un antioxidant excelent pentru calmarea sistemului nervos și este utilă în caz de insomnii, nevroze, stări de anxietate și migrene. În plus, mineralele precum potasiul, fierul, cuprul, zincul și manganul ajută la păstrarea unui ritm cardiac normal și sunt elemente cheie pentru un transport eficient al substanțelor nutritive către organele vitale. Prin conținutul ridicat de potasiu, aceste fructe au un efect diuretic excelent.

Gustul dulce al cireșelor este oferit de fructoza care este perfect asimilată de diabetici.

Cozile de cireșe au efecte pozitive mai ales în tratarea bolilor tractului urinar. În afara de calitățile lor antiinflamatorii, sunt renumite pentru acțiunea lor diuretică. Ceaiul obținut prin fierberea cozilor de cireșe poate fi folosit pentru tratarea gripei.

Uleiul obținut din sâmburii de cireșe este excelent împotriva reumatismului și a negilor.

Elvețienii au asociat aroma de cireșe cu ciocolata (al treilea „produs” național după banking și ceasornicărie), cu fabricarea de lichioruri „naționale” (aromate sau nearomate având la baza cireșele), dar și cu… terapia din livadă.