Zilele acestea s-au împlinit 25 de ani de la Revoluţia din 1989, care a dus la căderea regimului lui Nicolae Ceauşescu. Începută la Timişoara, în 17 decembrie, mişcarea s-a propagat şi în alte oraşe din ţară, dar în special în Bucureşti, unde un miting organizat de Nicolae Ceauşescu pentru a demonstra că în ţară nu se întâmpla nimic s-a întors rapid împotriva sa şi a dus la fuga sa de la Bucureşti, prinderea sa şi, mai apoi, în ziua de Crăciun, la executarea sa într-o unitate militară din Târgovişte.

Multe voci au spus de atunci că evenimentele din decembrie 1989 nu au fost, de fapt, o revoluţie, ci au fost controlate de alte forţe din Europa, iar singurul adevăr de netăgăduit care rămâne după acele zile este sângele vărsat de cei peste o mie de morţi şi alte câteva mii de răniţi (peste 3.000, spun statisticile).

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

Maşinile pentru care şoferii nu sunt obligaţi să aibă ITP. ...

Angajat al unui supermarket, concediat după ce a folosit sacoșe ...

La 25 de ani de la Revoluţie, Ion Iliescu, cel care a preluat puterea după momentul înlăturării lui Nicolae Ceauşescu, spune lucrurilor pe nume, într-un interviu acordat celor de la Gandul.info, şi face dezvăluiri despre zilele care au fost un punct de cotitură în istoria României.

Ion Iliescu nici nu vrea să audă de termenul „revoluţie confiscată”, folosit de multe ori pentru a descrie evenimentele din decembrie 1989: „Ce e aia Revoluţie confiscată? Asta e o prostie. Explicaţi-mi undeva o revoluţie confiscată. Sau e revoluţie sau nu e. O revoluţie este un proces istoric, care duce la schimbări fundamentale mai ales în structurile politice. A avut România o asemenea schimbare structurală? A avut. Revoluţia română a fost una radicală din acest punct de vedere, a fost o revoluţie, una veritabilă, care s-a bazat pe o revoltă populară. Deci are şi legitimitate istorică, are o forţă pe care a dat-o şi mişcare populară. Schimbările care s-au produs sunt de esenţă revoluţionară. Eu am venit pe valul Revoluţiei, revoluţia nu a fost generată de oameni ca mine„.

Ion Iliescu a fost apropiat al lui Nicolae Ceauşescu într-o vreme, dar a fost trimis la „reeducare” pentru „intelectualism”, după ce a emis opinii deloc pe placul preşedintelui Republicii Socialiste România, dar, mai ales, al consoartei sale, Elena Ceauşescu. Primul preşedinte al României după decembrie 1989, Ion Iliescu recunoaşte că a beneficiat de valul pe care l-a ridicat prezenţa în prim plan în timpul acelor evenimente. El a povestit că, director fiind la Editura Tehnică, aflase de la un colaborator despre frământările de la Timişoara, unde deja mureau oameni în încercarea autorităţilor comandate de Ceauşescu de a reprima demonstraţiile.

Citeşte şi Petre Roman, despre Revoluţie şi banii Securităţii: Unii au abuzat de aceste conturi

Ion Iliescu susţine că mitingul de la Bucureşti, convocat de Ceauşescu, a fost măsura fatală pentru acesta: „Mitingul convocat de el s-a transformat într-un miting anti-Ceauşescu şi un protest puternic. A încercat în noaptea de 21 spre 22 să reprime mişcarea, iar pe 22 oamenii s-au regrupat şi au năvălit, iar el a fost obligat să plece, la 12.06, cu un elicopter. Emblema aceasta, adică această imagine a fugii dictatorului cu elicopterul, este expresia a ceea ce s-a petrecut în România şi dramatismul situaţiei în care se aflase Ceauşescu„, povesteşte Iliescu.

Cum a ajuns în Studioul 4 al Televiziunii

Ion Iliescu a povestit că pe 22 decembrie, după ce a aflat că „însoţitorii” săi, cei care îl urmăreau permanent, nu mai sunt pe urmele sale, a plecat imediat la sediul TVR, unde a intrat împreună cu 20 de oameni. A urmat o şedinţă la MApN cu Victor Atanasie Stănculescu, rămas în locul ministrului Apărării după sinuciderea lui Vasile Milea, cu Petre Roman şi cu alţii, apoi o alta la Comitetul Central şi din nou una la MApN, unde s-a stabilit că era nevoie ca populaţia să primească un mesaj. „Atunci am încropit acel document: Comunicatul către ţară al FSN”.

Citeşte şi REVOLUŢIA ROMÂNĂ din decembrie 1989. Ziua de 22 decembrie, pas cu pas

De ce au fost EXECUTAŢI soţii Ceauşescu

Pe 25 decembrie 1989, Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost executaţi, în urma unui proces rapid şi, spun unii, nu tocmai ca la carte, la finele căruia au fost condamnaţi la moarte pentru genocid, subminarea puterii de stat, acte de diversiune şi subminarea economiei naţionale.

La 25 de ani distanţă, Ion Iliescu spune că ar fi dorit ca Tribunalul Militar Excepţional înfiinţat printr-un decret al CFSN semnat chiar de el, să organizeze un proces ca la carte soţilor Ceauşescu, dar subliniază că prelungirea acestuia ar fi condus la un număr şi mai mare de morţi.

„Legat de organizarea procesului, eu preferam să putem avea un proces în condiţii normale, deci să fi putut să-l ţinem încarcerat pe Ceauşescu, pe cei doi, până ce se liniştesc lucrurile în ţară şi să avem un proces public, organizat aşa cum trebuie. Din punct de vedere politic ar fi fost un mare câştig, ar fi fost un moment politic important. Numai că mureau oameni, orice oră de întârziere însemna noi morţi. Şi atunci am luat decizia să organizăm procesul tocmai pentru a curma aşa ceva. Pe 24 am luat această decizie, l-am mandatat pe Stănculescu să se deplaseze la Târgovişte unde erau încarceraţi şi în 25 a avut loc procesul. Acesta a fost televizat. A fost al doilea moment important, televizarea procesului soţilor Ceauşescu şi apoi execuţia„, povesteşte Ion Iliescu.

Potrivit acestuia, au existat presiuni din partea populaţiei pentru ca la TVR să fie difuzate şi imaginile execuţiei soţilor Ceauşescu.

Cine au fost TERORIŞTII

Teroriştii despre care se spune că au tras la Revoluţie în oameni şi în armată rămân o enigmă şi după un sfert de secol. Iar Ion Iliescu nu lămureşte nici el problema.

„Nu aş putea spune, s-a tot discutat, s-au vehiculat chestiuni, că au fost arabi, nu s-a confirmat nimic. Şi ăştia care au fost au plecat imediat după aceea, nu este vorba de nicio acţiune a vreunor agenţi străini”, a spus Iliescu pentru gandul.info.