Ziua Armatei României, sărbătorită în fiecare an pe 25 octombrie

Armata României participă cu 1.405 efective la diverse misiuni internaţionale de combatere a terorismului, de sprijinire a păcii sau umanitare. Un număr de 1.319 efective activează sub egida NATO, România fiind membru din 29 martie 2004. Cea mai numeroasă prezenţă a Armatei României peste hotare este în Afganistan, cu 1.027 efective.

România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate. De atunci, 25 de militari români au decedat în teatrele de operaţii, iar alţi 122 au fost răniţi.

CITEŞTE ŞI: Un SOLDAT ROMÂN, RĂNIT în Afganistan în urma deflagraţiei unui dispozitiv exploziv improvizat

Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după Revoluţia din 1989, a început la 8 martie 1996, alături de contingentele armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În anul 2000, Armata României şi-a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie. Iulie 2003 a marcat începutul contribuţiei militare româneşti la Operaţiunea ‘Iraqi Freedom’.

Alte articole

România cumpără tancuri și alte echipamente militare

România va produce turele autonome anti-drone. Americanii au ajuns la o înțelegere cu Forțele Armate Române

De Ziua Armatei României din 2010, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie, în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu.

Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959. 25 octombrie 1944, Ziua Armatei României, semnifică data eliberării totale a teritoriului naţional de sub ocupaţie hortysto-fascistă.

Eliberarea întregului teritoriu naţional s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari dintre care 76.275 prizonieri.

Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. ‘Ajunse la frontieră din 1940, diviziile noastre – menţiona comunicatul Marelui Stat Major din 25 octombrie 1944 – sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano- maghiare’.

În general, armatele din Occident nu au o dată anume ca zi a Armatei. În aceeaşi tradiţie se încadra şi Armata României în perioada antebelică. Excepţie de la această regulă fac Franţa, care îşi serbează Armata la 11 noiembrie, ziua armistiţiului din 11 noiembrie 1918 dintre aliaţi şi Germania, precum şi Italia, la 4 noiembrie – armistiţiul de la Villa Giusti din 4 noiembrie 1918.

VEZI ŞI: România va vinde armament în Afganistan. Soldaţii români se întorc acasă