ANALIZĂ: Principalii actori şi acţiunile lor în CRIZA din Ucraina

Puterea ucraineană a suspendat, brusc, la sfârşitul lui noiembrie, semnarea unui Acord de Asociere cu UE, aflat în pregătire de mai multe luni, pentru a se întoarce către Rusia. Această situaţie a provocat manifestaţii ale opoziţiei şi o mobilizare fără precedent de la „revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004.

Preşedintele Viktor Ianukovici a explicat că nu poate semna din cauza situaţiei economice dificile a Ucrainei, dar premierul a recunoscut că Rusia a făcut presiuni asupra Kievului.

 Alegerea prorusă a preşedintelui Ianukovici scindează încă o dată Ucraina între vestul proeuropean şi estul rusofon şi rusofil.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Semnarea acestui acord era condiţionată de UE de eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko, încarcerată pentru „abuz de putere”.

Alte articole

CNN: Atacurile rusești cu drone transformă Marea Neagră în cea mai periculoasă cale navigabilă din lume

Rusia a interceptat aproape 500 de drone care se îndreptau spre Moscova

CE VREA OPOZIŢIA?

La început, opoziţia cerea semnarea Acordului de Asociere şi eliberarea lui Timoşenko. Dar refuzul de a semna acordul cu UE şi violenţele poliţiei împotriva manifestanţilor au radicalizat situaţia: opoziţia cere de acum demisia Guvernului şi a preşedintelui şi alegeri anticipate. Opozanţii blochează sediul Guvernului, au făcut apel la grevă generală şi ocupă primăria din Kiev.

Ei denunţă şi o revenire sub influenţa Moscovei şi un pas înapoi în integrarea europeană a Ucrainei.

Dacă „revoluţia portocalie” prooccidentală din 2004 a fost exemplară, atât de partea manifestanţilor, cât şi a forţelor de ordine, protestele din ultimele zile au fost marcate de confruntări violente între poliţie şi unii manifestanţi. Liderii opoziţiei i-au denunţat pe aceştia din urmă ca fiind „agitatori”.

POZIŢIA RUSIEI

Moscova nu vede cu ochi buni apropierea Kievului de Uniunea Europeană: Rusia vrea să menţină Ucraina pe orbita sa, în special determinând-o să adere la Uniunea Vamală pe care a iniţiat-o şi care este incompatibilă cu asocierea cu UE.

Preşedintele Vladimir Putin, care a jucat un rol decisiv pentru a descuraja Kievul să semneze acordul cu UE, a criticat manifestaţiile din Ucraina, „pregătite din exterior” şi care „seamănă mai mult cu un pogrom decât cu o revoluţie”.

Aflat în vizită, luni, la Erevan, el a trimis un mesaj clar Ucrainei, arătând avantajele imediate pe care Moscova ar putea consimţi să le ofere în cazul în care aceasta ar reveni sub influenţa sa. El a anunţat o reducere cu 30 la sută a preţului la gazele ruseşti pentru Armenia, ţară care a decis, în septembrie, să se alătură Uniunii Vamale.

POZIŢIA UE

Uniunea Europeană a făcut apel la calm şi reţinere din partea autorităţilor şi opoziţiei, după violenţele de la sfârşitul săptămânii trecute şi s-a declarat pregătit să continue negocierile cu autorităţile ucrainene în privinţa Acordului de Asociere.

Bruxelles-ul nu a făcut totuşi nicio nouă propunere pentru a încerca să obţină o flexibilizare a poziţiei lui Ianukovici şi pare neputincioasă în a acţiona asupra cursului evenimentelor.

CE FACE PUTEREA DE LA KIEV?

Premierul ucrainean Mikola Azarov a adoptat un ton ameninţător, luni, denunţând o „lovitură de stat” în curs, organizată de opoziţie. Dar marţi, premierul a cerut scuze pentru reprimarea manifestanţilor.

Preşedintele Ianukovici a afirmat, la rândul său, că integrarea europeană este în continuare pe ordinea de zi, dar a impus noi condiţii UE. El va merge în zilele următoare la Moscova pentru a semna o „foaie de parcurs de cooperare” cu Rusia.

Ianukovici va încerca fără îndoială să menajeze Bruxelles-ul şi Moscova pentru a nu se îndepărta de niciuna dintre ele, viitorul Ucrainei trecând prin relaţiile strânse cu Rusia şi UE şi nu printr-o legătură exclusivă cu una dintre ele.