Acuzaţi din dosarul Referendumul cer disjungerea cauzelor lor de cea a lui Liviu Dragnea

Potrivit avocatului, din modul în care sunt prezentate acuzaţiile din dosar nu rezultă că inculpaţii pe care îi apără au avut vreo legătură cu presupusele presiuni făcute de Dragnea şi cu acuzaţiile aduse acestuia.

Avocatul a explicat că acuzaţiile aduse celor pe care-i apără sunt individuale şi „nu există nicio cauză de indivizibilitate sau conexitate” între acestea şi cele aduse lui Dragnea.

Astfel, a susţinut avocatul, nu se impune judecarea acestora alături de demnitar şi trebuie format un nou dosar cu privire doar la clienţii săi, care să fie declinat unor instanţe inferioare.

Înainte de a rămâne în pronunţare pe cererea formulată în numele mai multor inculpaţi, judecătorii au solicitat procurorului DNA să depună, până la următorul termen, documente din dosarele disjunse din dosar până în prezent. Solicitarea instanţei are ca scop aflarea motivelor avute în vedere de anchetatori atunci când au trimis la parchete din ţară cauze disjunse din dosarul referendumului, acestea fiind judecate la instanţe inferioare.

Alte articole

Marian Vanghelie, prima reacție după ce a fost acuzat că a hărțuit-o pe nora lui Liviu Dragnea: „Eu sunt recalcitrant. Am amenințat-o verbal, că vă ia dracu, că vă duceți la pușcărie”

Marian Vanghelie, acuzat de nora lui Liviu Dragnea că ar fi urmărit-o cu mașina noaptea pe la 3 pe străzi, ar fi înjurat-o și amenințat-o cu moartea. Fostul primar al Sectorului 5 susține că, de fapt, el a fost cel urmărit

Pronunţarea pe cererea de disjungere va fi la următorul termen al dosarului, stabilit pentru 10 ianuarie 2014.

Tot la termenul de vineri, avocatul lui Liviu Dragnea a cerut instanţei supreme retrimiterea dosarului referendumului la DNA, susţinând că procurorii nu i-au permis vicepremierului să studieze integral materialul de urmărire penală, astfel că nu a putut să ia la cunoştinţă toate probele şi să facă cereri în apărare.

Judecătorii se vor pronunţa şi cu privire la această cerere în 10 ianuarie.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie dosarul „Fraudă la referendum”, în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, şi a stabilit primul termen în 18 februarie 2014.

Ulterior, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis o cerere a DNA şi a preschimbat primul termen în dosarul „Fradă la referendum”, stabilind ca judecarea în această cauză să înceapă cu trei luni mai devreme, respectiv în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, în prezent deputat şi vicepremier, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

„Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare – preşedinţi și membri ai secțiilor de votare – au constat în principal în aceea că ei și-au încălcat atribuțiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât și liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obținute prin falsificarea semnăturilor”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Procurorii au mai arătat, în rechizitoriu, că Liviu Dragnea a încercat să întârzie cât mai mult trimiterea în judecată, a făcut numeroase cereri de amânare a prezentării probelor, nu a dorit ascultarea interceptărilor şi a avut o conduită „dilatorie”. Aceştia precizau că pentru ceilalţi învinuiţi, prezentarea materialului de urmărire penală a durat aproximativ trei săptămâni, în timp ce, în cazul lui Dragnea, procedura a început la 18 iunie şi nu s-a încheiat până la trimiterea dosarului la instanţă.

„Având în vedere cronologia desfăşurării acestei activităţi de prezentare a materialului de urmărire penală, se consideră că termenul acordat pentru finalizarea acestei activităţi este unul rezonabil, astfel încât dreptul la apărare nu a fost golit de conţinut, ci a avut un caracter efectiv, conduita procesuală a învinuitului Dragnea Liviu-Nicolae fiind, în mod indiscutabil, una de tergiversare a încheierii acestei proceduri mai sus menţionate (raportat la atitudinea procesuală a celorlalţi 78 coînvinuiţi se poate face o constatare simplă, respectiv faptul că pentru toţi ceilalţi 78 de învinuiţi materialul de urmărire penală strâns în cele 84 de volume a fost prezentat acestora în aproximativ trei săptămâni, şi anume în perioada 14 mai – 4 iunie, în timp ce pentru învinuitul Dragnea Liviu-Nicolae procedura a început în ziua de 18 iunie şi nu s-a încheiat nici până în prezent, ca urmare a conduitei sale procesuale indiscutabil dilatorii)”, a arătat procurorul Lucian Papici, cel care a dispus trimiterea în judecată a lui Dragnea.

Potrivit anchetatorilor, Dragnea a studiat volumele de urmărire penală care îl vizau în mod direct, însă, ulterior, nu a dorit să asculte interceptările telefonice.