Financial Times: „Românii au de gând să prindă rădăcini în Spania”

„Unii dintre cei mai tineri vorbesc despre asta. Pot învăţa engleza şi este mai uşor pentru ei. Dar majoritatea este fericită să rămână aici”, spune Viorica Sologan, o româncă de 59 de ani care iese mai devreme de la slujba de duminică de la parohia ortodoxă din Madrid pentru a distribui cereri pentru un job, potrivit  Agerpres.

Şi-a pierdut locul de muncă într-o gospodărie, însă s-a hotărât să rămână pe loc mai degrabă decât să înceapă o viaţă nouă într-o altă ţară. „Este un risc prea mare. Ar trebui să învăţ o altă limbă şi să învăţ din nou cum merg lucrurile. Nu oricine poate face asta”, explică ea.

Iar părerea ei este larg împărtăşită în rândul comunităţii româneşti din Spania. „Încă nu am văzut vreun român disperat să treacă înot Canalul„, spune preşedintele Federaţiei asociaţiilor româneşti din Spania, Miguel Fonda Ştefănescu. „Oamenii stau cu familiile, cu copiii. Aceştia merg la şcoală aici. Dacă lucrurile nu devin mult prea dificile, ei îşi vor petrece în continuare viaţa muncind aici şi abia ulterior se vor întoarce acasă”, asigură el.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Într-adevăr, un sondaj recent efectuat în Madrid a indicat faptul că numai 4% dintre români erau dispuşi să plece din Spania într-o altă ţară, în vreme ce procentul se ridica la 9% în rândul celorlalţi imigranţi din ţara iberică.

Alte articole

Cât câștigă, de fapt, un șofer de TIR în Spania: „Ți se spune că ți se plătește un salariu de 2.000 de euro, dar, de fapt, salariul de bază este mult mai mic”

Cât câștigă un român la cules de portocale în Spania. În șase luni face o groază de bani, angajările sunt pe bandă rulantă

„Trebuie să înţelegeţi că o comunitate de imigranţi care este bine integrată nu începe să-şi facă bagajele imediat ce vremurile devin grele. Suportă furtuna şi speră ca ea să treacă”, citează Financial Times şi din declaraţiile ambasadorului român la Madrid, Ion Vîlcu.

În plus, el exprimă şi un sentiment larg împărtăşit de comunitatea românească: Spania le poate da lecţii unora dintre statele europene din nord în legătură cu buna primire a muncitorilor migranţi. „Spania nu s-a angajat niciodată în genul de discurs populist şi xenofob pe care îl vedem acum în alte state europene, chiar dacă a fost atât de greu lovită de criză”, spune diplomatul român.

FT comentează că, astfel, Ion Vîlcu adresează o critică uşor voalată faţă de furia politică ce a apărut în Marea Britanie în ultimele luni, din cauza unor politicieni şi a unor media care au tot atras atenţia asupra faptului că ridicarea ultimelor restricţii impuse lucrătorilor migranţi din România şi Bulgaria ar urma să atragă un val de angajaţi necalificaţi care ar împovăra sistemul britanic de asistenţă socială. Astfel de temeri nu au avut însă prea mult succes în Spania, unde românii sunt de aproximativ opt ori mai numeroşi decât conaţionalii lor stabiliţi în Marea Britanie.

Atitudinea relaxată faţă de comunităţile de imigranţi are multe explicaţii, printre care nu ultima este chiar recenta experienţă a Spaniei, care şi-a văzut mulţi dintre angajaţi plecaţi peste graniţe. În plus, un alt factor în sprijinul acestui argument este şi cel constituit de faptul că venirea românilor în Spania a coincis, în mare parte, cu boom-ul cunoscut de sectorul imobiliar, care a durat un deceniu.

Imigranţii din România nu au fost percepuţi drept poveri economice care încearcă să abuzeze de sistem, ci au fost solicitaţi şi bine primiţi, pentru a ocupa locurile de muncă vacante din construcţii, agricultură sau alte sectoare. Afinităţile culturale şi asemănările dintre cele două limbi (româna şi spaniola, n.r.) au ajutat şi ele, mai remarcă ambasadorul Vîlcu. În mod normal, românii pot ajunge să vorbească relativ bine spaniola în doar câteva săptămâni, astfel încât le este uşor să participe la viaţa de zi cu zi.

„Românii au găsit în Spania o societate deschisă, care nu i-a discriminat şi care le-a permis să se integreze”, spune diplomatul român.

Este o experienţă pe care, în pofida tuturor dificultăţilor economice, puţini români par dornici să o schimbe pe una mult mai puţin binevoitoare în Marea Britanie, se încheie analiza FT. Tratatul de aderare a României şi a Bulgariei la Uniunea Europeană le-a permis ţărilor UE-25 (ţările fondatoare şi cele care au aderat la UE până la 1 ianuarie 2007) să restricţioneze temporar accesul liber al lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii pentru a pregăti libertatea deplină de circulaţie a forţei de muncă în UE.

Perioada de tranziţie generală de şapte ani a fost împărţită în trei etape (2 plus 3 plus 2 ani). Măsurile tranzitorii s-au încheiat în mod irevocabil la 31 decembrie 2013.