DNA a cerut de la Parlament şi Guvern documente despre Ordonanţa de urgenţă privind ASF

Procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului şi Guvernului la sfârşitul săptămânii trecute, iar „termenul limită” de predare este marţi, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal şi de procedură penală, potrivit Mediafax.

Documentele solicitate vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

VEZI ŞI ASF reevaluează poliţele de reasigurare ale Carpatica Asig. Cercetează şi solvabilitatea

În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

Alte articole

ASF anunță reduceri de salarii și concedieri în cadrul instituției. Tăierile vizează toți angajații, inclusiv conducerea

Veste bună pentru 8,4 milioane de români. Câţi bani au în plus în cont

În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.

Concomitent, Ministerul Finanţelor Publice a publicat la secţiunea transparenţă decizională a paginii web a instituţiei proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Documentul stabilea, printre altele, că membrii Consiliului ASF trebuie să îndeplinească şi condiţia de a avea o experienţă profesională în domeniul financiar, al instituţiilor de credit şi/sau al instituţiilor financiare nebancare de minimum nouă ani de la data absolvirii studiilor superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă.

VEZI ŞI ASF, sub lupa DNA. Procurorii verifică Ordonanţa Guvernului privind Autoritatea de Supraveghere Financiară

Vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară Daniel Tudor anunţa atunci că nu va mai candida pentru această funcţie din motive personale şi ca urmare a unei posibile incompatibilităţi cu statutul de senator al soţiei, Doina Tudor.

Premierul Victor Ponta declara, la sfârşitul lunii ianuarie, că Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale a fost negociată şi solicitată în mod expres de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.

Procurorii DNA ar susţine, conform presei, că Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă pentru a introduce un criteriu de incompatibilitate care să îl îndepărteze pe un vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, în urma influenţei altui membru al conducerii ASF, Marian Mîrzac, care ar fi urmărit să protejeze astfel interesele firmei de asigurări Carpatica, ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, fiind indicat drept posibil iniţiator al ordonanţei.

Omul de afaceri Ilie Carabulea, care controlează grupul Carpatica, şi fostul director general al Carpatica Asig, Marian Mîrzac, au fost arestaţi preventiv în 29 ianuarie, de Tribunalul Bucureşti, la propunerea procurorilor DNA care instrumentează dosarul „Carpatica”. În cazul lui Radu Mustăţea, instanţa a dispus măsura interdicţiei de a părăsi ţara pe o perioadă de 30 de zile.

Potrivit DNA, Ilie Carabulea este cercetat penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, cumpărare de influenţă, în formă continuată, dare de mită, în formă continuată, folosirea în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine de foloase necuvenite, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la uz de fals.

Marian Mîrzac, fostul director general al Carpatica Asig, în prezent membru neexecutiv în cadrul conducerii Autorităţii de Supraveghere Financiară, este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, două infracţiuni de luare de mită, din care una în formă continuată, trafic de influenţă, în formă continuată, permiterea accesului unor persoane neautorizate la informaţii care nu sunt destinate publicităţii, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice.

Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, este urmărit penal pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, complicitate la dare de mită, complicitate la luare de mită, complicitate la cumpărare de influenţă, toate trei în formă continuată, complicitate la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii în vederea obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi uz de fals.

În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară, care este acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni şi abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un interes patrimonial sau nepatrimonial.

Şi soţia ministrului Finanţelor, Laura Elena Chiţoiu, director al Direcţiei Avizări din cadrul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară (ASF) la data faptelor, este urmărită penal, fiind acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.