Egipt: GUVERNUL sprijinit de armată a DEMISIONAT

Publicaţia guvernamentală Al-Ahram, citând o sursă anonimă, a relatat că decizia a fost luată după o reuniune de 15 minute a cabinetului, informează Agerpres, citând agenţii de ştiri din străinătate.

Şeful armatei, feldmareşalul Abdel Fattah al-Sisi, care ar urma să candideze la preşedinţie, a fost membru al Executivului, deţinând portofoliul Apărării.

„Guvernul a decis, date fiind circumstanţele actuale din ţară (…), să îşi prezinte demisia preşedintelui republicii, Adly Mansour”, se precizează într-un comunicat oficial făcut public luni, la capătul unei „reuniuni de urgenţă” a Executivului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Acest anunţ are loc în condiţiile în care un scrutin prezidenţial ar urma să fie convocat până la jumătatea lunii aprilie. Şeful armatei, feldmareşalul Abdel Fattah al-Sisi, ministru al apărării şi vicepremier al actualului guvern, nu şi-a ascuns intenţia de a candida, dar, pentru a fi eligibil, el trebuie să demisioneze din guvern şi să se retragă sau să se pensioneze din armată.

Alte articole

Răzvan Dumitrescu și-a anunțat demisia de la Antena 3 CNN, în direct, după 16 ani: „Vă mulțumesc pentru atenția pe care mi-ați acordat-o”/ Victor Ciutacu: „Nu-i vreo conspiraţie, e optimizare…”

Şi-a dat demisia şi a răbufnit: „Nu am niciun regret”

Cu puţină vreme înainte de publicarea comunicatului, premierul Hazem El Beblawi, numit după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi de către armată, a anunţat această demisie într-o conferinţă de presă transmisă în direct de televiziunea de stat. „Guvernul şi-a asumat în ultimele şase sau şapte luni responsabilitatea şi datoria„, a subliniat Beblawi. Şi „nu a scutit niciun efort pentru a scoate Egiptul din faza proastă prin care trecea”, a remarcat el, lăudând mai ales activitatea poliţiei şi armatei.

„Nu este momentul pentru interese personale, naţiunea este mai presus de toţi”, a continuat el, exprimându-şi mulţumirea faţă de organizarea unui referendum constituţional la jumătatea lunii ianuarie, ce a marcat, împreună cu adoptarea legii fundamentale, prima etapă a „tranziţiei democratice” promisă de armată la începutul lui iulie.