Egipt: GUVERNUL sprijinit de armată a DEMISIONAT

Publicaţia guvernamentală Al-Ahram, citând o sursă anonimă, a relatat că decizia a fost luată după o reuniune de 15 minute a cabinetului, informează Agerpres, citând agenţii de ştiri din străinătate.

Şeful armatei, feldmareşalul Abdel Fattah al-Sisi, care ar urma să candideze la preşedinţie, a fost membru al Executivului, deţinând portofoliul Apărării.

„Guvernul a decis, date fiind circumstanţele actuale din ţară (…), să îşi prezinte demisia preşedintelui republicii, Adly Mansour”, se precizează într-un comunicat oficial făcut public luni, la capătul unei „reuniuni de urgenţă” a Executivului.

Acest anunţ are loc în condiţiile în care un scrutin prezidenţial ar urma să fie convocat până la jumătatea lunii aprilie. Şeful armatei, feldmareşalul Abdel Fattah al-Sisi, ministru al apărării şi vicepremier al actualului guvern, nu şi-a ascuns intenţia de a candida, dar, pentru a fi eligibil, el trebuie să demisioneze din guvern şi să se retragă sau să se pensioneze din armată.

Alte articole

Primele efecte ale alegerilor din Ungaria în România. Este cerută demisia lui Kelemen Hunor după ce UDMR și-a declarat susținerea pentru pierzătorul Viktor Orban

Cum se calculează corect preavizul la demisie: „Rolul preavizului este, de fapt, de a permite angajatorului să îşi organizeze activitatea”

Cu puţină vreme înainte de publicarea comunicatului, premierul Hazem El Beblawi, numit după destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi de către armată, a anunţat această demisie într-o conferinţă de presă transmisă în direct de televiziunea de stat. „Guvernul şi-a asumat în ultimele şase sau şapte luni responsabilitatea şi datoria„, a subliniat Beblawi. Şi „nu a scutit niciun efort pentru a scoate Egiptul din faza proastă prin care trecea”, a remarcat el, lăudând mai ales activitatea poliţiei şi armatei.

„Nu este momentul pentru interese personale, naţiunea este mai presus de toţi”, a continuat el, exprimându-şi mulţumirea faţă de organizarea unui referendum constituţional la jumătatea lunii ianuarie, ce a marcat, împreună cu adoptarea legii fundamentale, prima etapă a „tranziţiei democratice” promisă de armată la începutul lui iulie.