73 de kg minereu de uraniu furate dintr-un depozit al Companiei de Uraniu

Potrivit publicaţiei Bihoreanul, dispariţia materialului radioactiv, păstrat în opt tuburi metalice speciale, lungi de 3,5 metri şi având un diametru de doi ţoli (5,08 centimetri), depuse într-un depozit din beton din zona industrială a oraşului, a fost descoperită miercurea trecută, însă incidentul nu a fost anunţat de către autorităţi.

Cazul este cercetat în prezent de Serviciul Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase al Poliţiei Judeţene Bihor.

„Am fost sesizaţi privind dispariţia unor materiale radioactive de la depozitul din Ştei. Tot ce spune este că în prezent se fac cercetări pentru elucidarea împrejurărilor în care s-a produs incidentul„, a declarat şeful Poliţiei Bihor, comisarul şef Adrian Bucur.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dispariţia materialului radioactiv este investigată şi de Comisia Naţională pentru Controlul Activităţii Nucleare.

Alte articole

O tânără din China și-a jefuit bunicii și a crezut că o vor ierta. Bătrânii au chemat poliția și au cerut să fie arestată

Cum a rămas un pensionar din București fără economiile de o viață. Greșeala care l-a costat scump pe bătrânul de 77 de ani

Preşedintele instituţiei, Vajda Borbala, a confirmat începerea unei anchete.

Totodată, preşedintele CNCAN, citat de „Bihoreanul”, a precizat că lipsa „surselor de radiaţii ionizante, sub forma a opt surse echivalente de minereu de uraniu ce conţineau în total circa 73,5 kilograme de minereu de uraniu”, a fost descoperită în timpul unei proceduri de transfer de la depozitul din Ştei la o unitate a CNU din localitatea braşoveană Feldioara.

Oficialul CNCAN mai spune că „impactul radiologic al minereului de uraniu existent în cele opt ţevi este nesemnificativ”, iar „potenţialul de contaminare radioactivă a factorilor de mediu este extrem de limitat, având în vedere cantitatea redusă de minereu, cât şi forma fizică în care se găseşte (rocă naturală)”.

Publicaţia îl citează şi pe Ioan Borza, expert local în radioprotecţie atestat de CNCAN, care atenţionează că acei cilindri cu praf de uraniu pot fi, totuşi, periculoşi dacă minereul este scos din tuburile speciale şi se răspândeşte în mediu.

„Persoana care a luat barele putea să le taie, să arunce conţinutul în apă sau în grădini, iar de acolo materialul radioactiv să se răspândească şi să fie ingerat sau inhalat de oameni şi animale”, a spus Borza.

Expertul a declarat că inclusiv în cazul în care materialul radioactiv este păstrat în tuburile metalice de protecţie poate deveni o sursă de iradiere permanentă. „Dacă barele cu minereu de uraniu au fost folosite, de exemplu, la confecţionarea unui gard sau a unei porţi, persoanele care trec zilnic în acea zonă pot fi iradiate permanent”, a spus Borza.

Depozitul special de materiale radioactive din Ştei a fost înfiinţat încă din anii ’50, când în apropiere, la Băiţa Plai, funcţiona o mină pentru extracţia de uraniu folosită de armata sovietică. După 1990, în oraşul bihorean a fost înfiinţat un punct de lucru al Companiei Naţionale a Uraniului. La Băiţa, în apropiere, mai există un Depozit Naţional de Deşeuri Radioactive.