CCR a făcut bucăţi Legea comasării alegerilor

În primul rând, legea pe care premierul Boc şi-a angajat răspunderea contravine principiului conformă căruia legea trebuie să fie previzibilă şi accesibilă, fără a crea insecuritate prin schimbarea frecventă. „Legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate”, se arată în motivare.

În al doilea rând, exercitarea votului pe şase buletine de vot creşte exponenţial durata efectivă a votării, prin complexitatea distribuirii buletinelor, timpul efectiv de vot şi introducerea buletinelor în trei urne. „Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor”, a apreciat Curtea Constituţională.

O a treia obiecţie este încălcarea dreptului de a fi ales, punând candidaţii să aleagă între o funcţie în Parlament şi una în administraţia locală. „Legea criticată prevede că în cazul organizării şi desfăşurării alegerilor pentru Parlament la aceeaşi dată cu alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale, o persoană nu poate candida în acelaşi timp pentru funcţia de primar şi pentru un mandat de deputat sau de senator şi nici pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean şi pentru un mandat de deputat sau de senator”, constată judecătorii Curţii.

În al patrulea rând, CCR consideră ca neconstituţională prelungirea cu şase luni a mandatelor aleşilor locali. Acest punct de vedere a fost asumat ca urmare a unei analogii făcute cu textul constituţional în care sunt prevăzute clar situaţiile în care mandatul parlamentarilor poate fi prelungit: stare de mobilizare, război, de asediu sau de urgenţă. Or nu se poate vorbi despre o situaţie de o asemenea gravitate care să justifice prelungirea mandatului.

Alte articole

PSD și-a anunțat propunerea pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională a României

Un colos din energie cere la CCR despăgubiri pentru banii pe care i-a pierdut din cauza plafonării prețurilor

Un alt motiv al neconstituţionalităţii prelungirii mandatelor primarilor este faptul că nu mai este respectat principiul periodicităţii cu care electoratul îi desemnează pe cei care-l vor conduce. „O guvernare democratică cere ca poporul, prin corpul electoral, să decidă la intervale regulate de timp, astfel încât reprezentanţii să reflecte voinţa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbărilor politice, economice şi sociale ce au avut loc într-o anumită perioadă. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european”, se arată în motivaţia Curţii Constituţionale.

În plus, ar fi încălcat şi principiul neretroactivităţii legii, prin faptul că primarii în exerciţiu ar primi cadou încă o jumătate de an de mandat. O asemenea prelungire ar putea fi posibilă doar pentru viitorii primari, nu pentru cei actuali.

A existat şi o opinie separată, cea exprimată de către judecătoarea Iulia Motoc aceasta susţinând că decizia CCR este una vagă şi declarându-se în dezacord cu modul în care colegii săi au decis că legea încalcă dreptul de a fi ales. Motoc reclamă caracterul vag al referinţelor utilizate de ceilalţi judecători cu privire la jurisprudenţa CEDO şi chiar cea a CCR.

Cât priveşte comasarea propriu-zisă, Motoc a invocat cazul comasării europarlamentarelor din 2009 cu localele în Marea Britanie, unde asemenea contestări nu au avut loc. „În această logică nici alegerile prezidenţiale nu s-ar mai putea organiza odată cu alegerile parlamentare, practică curentă în multe state democratice”, scrie Motoc în opinia separată la decizia Curţii. Ea a invocat şi existenţa unor precedente la nivel european în ceea ce priveşte prelungirea mandatelor aleşilor locali.

Mai mult, Motoc susţine că CCR s-a pronunţat şi asupra unor chestiuni care depăşesc cadrul sesizării de neconstituţionalitate depuse de către parlamentarii USL. „Partea finală a deciziei Curţii prin care se indică imperfecţiunile sistemului electoral românesc privind modul în care trebuie delimitate şi numerotate colegiile uninominale, organizarea birourilor permanente şi a comisiilor parlamentare, şi se indică modalităţi de revizuire a legislaţiei electorale excedează în mod evident obiectul sesizării”, spune Motoc.