Unul dintre judecătorii de la Tribunalul Bucureşti arestaţi pentru mită a leşinat în arest

Judecătorul Elena Roventa a fost arestată marţi alături de alţi trei magistraţi de la Tribunalul Bucureşti. Cei patru judecători sunt acuzaţi de procurorii DNA că au primit mită de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari. 

Curtea de Apel Bucureşti a admis propunerea de arestare preventivă formulată de DNA pentru Ion Stanciu, Mircea Moldovan, Elena Rovenţa şi Ciprian Sorin Viziru, judecători la Tribunalul Bucureşti – Secţia VII civilă, însă decizia nu este definitivă, iar cei patru judecători au făcut contestaţie.

Potrivit DNA, cei patru judecători, personal sau prin intermediari, au pretins şi primit de la practicieni în insolvenţă, lichidatori sau administratori judiciari, administratori ai întreprinderii profesionale unipersonale cu responsabilitate limitată sume de bani, bunuri, servicii în scopul de a îndeplini/a nu îndeplini sau a întârzia un act privitor la îndatoririle de serviciu ori pentru a-şi exercita influenţa pe lângă magistraţii judecători, de la diverse instanţe din Bucureşti sau din ţară, utilizând informaţii deţinute prin prisma atribuţiilor deduse judecăţii, pe care le-au pus la dispoziţia lichidatorilor judiciari, implicaţi sau interesaţi în procedura insolvenţei unor societăţi comerciale.

Astfel, referitor la Mircea Moldovan, în unele cazuri acesta a contactat persoana interesată şi i-a precizat că „îi va da un dosar de ziua lui”, stabilind o întâlnire „pentru a sărbători”, precizând că sunt fruntaşi practicienii în insolvenţă care primeau „dosare bune”.

Prin sintagma „dosare bune” în materie de insolvenţă se înţelege din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce generează obţinerea unor venituri substanţiale de către societatea de insolvenţă.

Citeşte şi Mită la judecători: bani pe cardul de salariu, rate de vacanţă, carne, televizoare, haine pentru soţii

Anchetatorii mai arată că, în alte cazuri, oferta s-a materializat în prezentarea importanţei dosarelor pe care le-a avut sau le avea repartizate spre judecată, demersurile fiind exercitate în scopul de a-l determina pe beneficiar să ofere sume de bani, în perspectiva desemnării ca administrator judiciar.

De asemenea, probatoriul administrat a relevat în cazul judecătorului sindic Mircea Moldovan faptul că pretinderea s-a manifestat atât prin solicitarea adresată martorului denunţător, de angajare a unei nepoate la societatea sa de insolvenţă, dar şi prin declararea nereală a insolvenţei în cazul a două societăţi comerciale.

Acelaşi judecător a lăsat să se creadă că în schimbul unor beneficii materiale poate realiza intervenţia într-un dosar penal, pentru punerea în libertate a unui condamnat.

Probele administrate în cauză, până în acest moment al urmăririi penale, au relevat faptul că inculpaţii au primit sume de bani şi bunuri.

Astfel, Mircea Moldova a primit sume de bani (3.000 – 4.000 lei) direct, prin Western Union (8.000 lei) sau direct pe cardul de salariu, produse alimentare (peşte, carne de vită/miel), cherestea şi aproximativ 90 de metri pătraţi de lambriuri, în valoarea totală de 6.652 lei, TV color.

Ion Stanciu a primit suma de 10.000 lei reprezentând „rata de vacanţă” şi obiecte vestimentare achitate de un practician în insolvenţă, pentru soţia judecătorului.

Elena Rovenţa a primit ca mită suma de 10.000 lei, care a fost remisă prin mascarea plicului într-o revistă; o parte din suma de 174.000 euro, reprezentând onorariul unui practician în insolvenţă; iar Ciprian Viziru suma de 10.000 lei şi o sacoşă cu produse (în vederea soluţionării în favoarea unui practician în insolvenţă a unor dosare de insolvenţă).

Procurorii mai arată că activitatea infracţională a celor patru judecători era structurată pe mai multe paliere: întâlniri periodice, aparent protocolare sau profesionale, chiar în incinta Tribunalului Bucureşti, în faţa clădirii Tribunalului Bucureşti sau în proximitatea instanţei; întâlniri periodice discrete, manifestate sub forma plimbării cu maşina prin Bucureşti pentru a putea fi discutate aspectele infracţionale, modul conspirat de comunicare, atunci când vorbeau la telefoanele mobile; identificarea dosarelor de insolvenţă ‘bune’ în care să fie desemnaţi sau cele în care judecătorii puteau pronunţa soluţii favorabile mituitorilor şi cumpărătorilor de influenţă; formularea „ofertelor”, constând în hotărâri judecătoreşti favorabile, prilej cu care nu era exclus din analiză niciun dosar, trimiterea mesajelor prin intermediul unor persoane de încredere către şi de la practicienii în insolvenţă, inclusiv prin intermediul unei rude a judecătorului Mircea Moldovan, angajată tocmai în acest scop, la societatea unui practician în insolvenţă.