Cererea scăzută de turbine eoliene prăbuşeşte Vestas la bursă, şefii demisionează

Vestas a raportat o pierdere de 166 milioane de euro pentru anul trecut, de patru ori mai mare decât anticipau analiştii, potrivit Bloomberg. În 2010, Vestas a avut profit de 156 milioane de euro.

Directorul financiar, Henrik Norremark, a demisionat marţi seara, la mai puţin de o lună după ce a fost promovat ca director general adjunct şi cu numai câteva ore înainte ca Vestas să anunţe rezultatele. Vânzările şi marjele au fost de asemenea în afara estimărilor prezentate de companie în ianuarie. Norremark trebuia să rămână în postul de director financiar până la găsirea unui înlocuitor.

Alte articole

Gică Hagi renunță la postul de manager tehnic al Farului și rămâne doar acționar majoritar

Marcel Ciolacu și-a depus demisia la Palatul Cotroceni. Premierul interimar, anunțat marți, 6 mai 2025

Compania a fost afectată de competiţia producătorilor din China, iar posibila încheiere a unui program de subvenţii în SUA ar lovi din nou rezultatele.

„Anul 2012 pare de asemenea sumbru. Este un semnal negativ pentru industrie. Compania cu cele mai mari comenzi în industrie în ultimii doi ani şi cu cele mai bune poduse nu poate face nici măcar un pic de profit”, a afirmat Jacob Pedersen, analist la Sydbank Danemarca.

Preşedintele Consiliului de Administraţie, Bent Erik Carlsen, vicepreşedintele Torsten Erik Rasmussen şi unul dintre membri, Freddy Frandsen, nu vor candida pentru noi mandate la adunarea generală a acţionarilor din 29 martie, potrivit documentelor depuse de Vestas la bursă.

Compania anticipează venituri de 6,5-8 miliarde de euro în acest an. Anul trecut, veniturile s-au situat la 5,8 miliarde de euro.

„Ne aşteptăm la o creştere a activităţii cu 40% faţă de anul trecut, aşa că 2012 va fi un an foarte, foarte aglomerat”, a spus directorul general, Ditlev Engel.

Engel a declarat în ianuarie că i se pare „anormal” să părăsească Vestas într-o perioadă dificilă pentru companie.

Industria producătoare de turbine eoliene este afectată de capacitatea de producţie prea ridicată în comparaţie cu cererea, declinul preţurilor şi al subvenţiilor acordate de guverne.