Mii de clienţi Omniasig, audiaţi ca martori în dosarul poliţelor pentru locuinţă

„Este vorba de audierea persoanelor care au beneficiat de poliţie, în calitate de martori. Până acum s-au făcut audieri ale directorilor din cadrul societăţii de asigurări, a personalului care a întocmit aceste poliţe – angajaţi sau brokeri de asigurare, iar acum se audiază cei care au beneficiat de aceste poliţe, adică omul de bună credinţă care şi-a încheiat asigurarea, care nu este pus în vreun pericol cu privire la asigurarea lui. Dar, ca să putem face verificarea completă, trebuie şi ei audiaţi. Sunt mii de persoane, volumul de muncă va fi mare, dar trebuie făcut corect„, au declarat, marţi, surse din IGPR, potrivit Agerpres.

Până în prezent, aproape 300 de persoane au fost audiate în acest dosar.

În cauză există suspiciuni de abuz în serviciu şi fals intelectual, fiind începută urmărirea penală.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Discutăm de 11.671 de poliţe până în acest moment. Poliţele de asigurare au fost antedatate, cu data de 27 iulie 2013, când a intrat în vigoare legea 243 din 17 iulie 2013, acest aspect fiind practic obiectul verificărilor. Prejudiciul estimat ar fi de 400.000 euro, iar urmărirea penală este asupra a 292 de persoane, la care se adaugă şi alte 47 de persoane cu diferite funcţii„, au precizat sursele citate.

Alte articole

Anunţul momentului de la ING Bank. Sunt vizaţi toţi clienţii care folosesc aplicaţia Home’Bank

Ce amenzi riscă românii care nu își fac asigurarea PAD. Pentru ce se încheie polița obligatorie

Pe 15 mai, procurorii Parchetului General au acuzat mai mulţi angajaţi ai companiei Omniasig că au încheiat cu persoane fizice contracte de asigurare a locuinţelor cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie.

Potrivit unui comunicat al Parchetului, începând cu data de 27 iulie 2013, s-a instituit pentru proprietarii de locuinţe obligaţia încheierii unei poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei (PAD – poliţă de asigurare contra dezastrelor naturale: cutremure, inundaţii şi alunecări de teren), în format electronic, separat de încheierea unei poliţe de asigurare facultativă care ar acoperi aceste riscuri.

Prin modificările aduse Legii nr. 260/2008 de dispoziţiile Legii nr. 243 din 17 iulie 2013, publicată în Monitorul Oficial din 24 iulie 2013 şi intrată în vigoare la data de 27 iulie 2013, persoanele fizice şi juridice nu mai puteau încheia contracte de asigurare facultativă a locuinţelor decât dacă încheiau, în prealabil, o asigurare obligatorie a acestora.

În aceste condiţii, societăţile de asigurare puteau încheia contracte de asigurare facultativă numai după ce verificau condiţiile existenţei asigurării obligatorii a locuinţei, inclusiv, dacă asiguratul a plătit prima obligatorie de 20 euro pentru locuinţele de tip A şi 10 euro pentru locuinţele de tip B.

Sumele de 20 şi 10 euro trebuiau virate de societăţile de asigurare în conturile societăţii de asigurare PAID (Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, societate de asigurare de interes public, componentă esenţială în cadrul programului român de asigurarea catastrofelor).

În cazul Omniasig, antedatând poliţa de asigurare facultativă s-a creat aparenţa că respectivele contracte ar fi fost încheiate într-un moment în care nu exista obligativitatea încheierii asigurării obligatorii şi, respectiv, a încasării primei de asigurare revenite PAID.

Procurorii susţin că, dacă ar fi procedat conform normelor legale în vigoare, angajaţii companiei de asigurare ar fi trebuit să încheie, într-o primă fază, asigurarea obligatorie şi să încaseze suma de 20/10 euro ce urma a fi virată în contul PAID.

Numai după acest moment compania în cauză putea încheia contracte de asigurare facultativă.Practic, orice contract de asigurare facultativă încheiat în absenţa unui contract de asigurare obligatorie a creat în dauna PAID un prejudiciu de 20/10 euro per contract.