Tăriceanu, lui Bordea: Nu consider comunicarea transparentă între Puterile statului drept imixtiune

„În calitatea mea de Preşedinte al Senatului României, am în vedere două căi de acţiune: 1. Neamestecul Parlamentului în activitatea curentă a Puterii Judecătoreşti şi 2. Protejarea Puterii Judecătoreşti, în limitele atribuţiilor constituţionale ale Parlamentului, în cazul unor imixtiuni sau tentative de imixtiune, indiferent din ce direcţie ar veni ele. Nu consider comunicarea transparentă şi conformă cu prevederile constituţionale între Puterile statului ca o imixtiune, ca o presiune, ci ca pe un act normal în vederea bunei funcţionări a instituţiilor statului român”, a spus Tăriceanu, potrivit unui comunicat de presă remis, joi, Agerpres.

Potrivit lui Tăriceanu, arestarea fratelui preşedintelui României a produs o vie emoţie în opinia publică românească şi a generat ecouri internaţionale semnificative.

„Probele existente în acest dosar au devenit publice, iar la acestea s-au adăugat ca elemente conexe sau de interes declaraţiile Directorului SRI, George Maior, în faţa comisiei de specialitate a Parlamentului şi o serie de informaţii şi dezvăluiri venite din mass media. (…) Probe din dosarele numitului Sandu Anghel, declaraţiile publice făcute în timp de fostul procuror Eugen Iacobescu împreună cu alte informaţii provenite din mass media creează suspiciuni rezonabile privitoare la o posibilă imixtiune a unui segment al Puterii Executive în defăşurarea actului de Justiţie”, a mai afirmat preşedintele Senatului.

Alte articole

Călin Popescu Tăriceanu a făcut accident din cauza vremii. Trei mașini au fost avariate

Călin Popescu Tăriceanu, achitat în dosarul de luare de mită. Ce argumente a invocat Înalta Curte

El a mai spus că are convingerea că o majoritate importantă a societăţii româneşti împreună cu celelalte autorităţi publice aşteaptă din partea CSM un răspuns întemeiat pe fapte şi conform cu importantele responsabilităţi şi atribuţii pe care le are în desfăşurarea actului de justiţie.

„Prezenta scrisoare nu se constituie într-o sesizare adresată CSM privind speţa de mai sus, ci se încadrează în limitele comunicării transparente dintre puterile statului, fiind o expresie a preocupărilor noastre permanente şi a respectării principiului separării puterilor în stat de către toate Puterile statului. De altfel, Legea 317/2004 conţine instituţia ‘sesizării din oficiu’, aşa încât CSM are libertatea să decidă oportunitatea declanşării procedurilor pe care le consideră necesare prin intermediul Inspecţiei Judiciare ori de câte ori doreşte, pentru a soluţiona şi răspunde diverselor împrejurări”, mai arată Tăriceanu.