Un fond de investiţii al Chinei respinge cererea Germaniei de a cumpăra obligaţiuni ale ţărilor euro

Astfel de plasamente sunt „dificile” pentru investitorii pe termen lung, a afirmat preşedintele CIC, Lou Jiwei.

Oficialul chinez a comentat asupra oportunităţii investiţiilor în obligaţiuni ale ţărilor din zona euro înaintea summit-ului China-UE, care va începe marţi. Orice injecţie de fonduri în Europa va avea ca obiectiv industria şi alte active reale, nu obligaţiuni guvernamentale, a spus el.

Declaraţiile urmează unui comentariu în cotidianul People’s Daily, publicaţie a Partidului Comunist, care a încercat să reasigure UE că Beijingul nu are „intenţia de a cumpăra Europa”.

În cadrul unui forum la Beijing, Lou a spus că Merkel a cerut, în timpul vizitei în China, reprezentanţilor CIC şi altor investitori pe termen lung să cumpere obligaţiuni ale statelor europene.

Alte articole

Un produs din România, căutat în China. Primul lot s-a epuizat în scurt timp

O femeie din China și-a făcut „asigurare de iubire”. Câți bani a încasat după ce s-a căsătorit cu iubitul ei

„În privinţa obligaţiunilor guvernamentale europene precum cele ale Italiei şi Spaniei, doar băncile centrale cu anumite responsabilităţi pot investi. Este mai dificil pentru investitorii pe termen lung, ca noi, să facă astfel de plasamente. Ar putea exista oportunităţi de investiţii în domenii precum infrastructură şi proiecte industriale, iar acestea pot ajuta recuperarea economică”, a spus el.

Un consilier al băncii centrale a susţinut poziţia mai dură a şefului CIC.

„Om fi noi săraci, dar nu suntem proşti. Trebuie să urmăm principiile comerciale în astfel de investiţii. Asta înseamnă că vrem profit”, a declarat Xia Bin, consilier la Banca Chinei.

În timpul unei vizite în februarie a cancelarului german Angela Merkel în China, premierul Wen Jiabao a declarat că Beijingul analizează creşterea particpării la fondurile de salvare înfiinţate de UE împotriva crizei datoriilor, însă nu şi-a luat angajamente explicite.

China, care dispune de rezerve valutare de peste 3.000 miliarde de dolari, este considerată de analişti ca având forţa financiară necesară pentru a ajuta la reducerea crizei datoriilor din Europa.