Istoria păstrată în bijuterii de lemn. Bisericile din Botoşani, locul unde tradiţia dăinuie şi astăzi

Ridicate două-trei secole în urmă, lăcaşurile de cult din Botoşani sunt o mărturie puternică a trecutului, descriind, în linii mari, spiritul comunităţilor.

„Aceste biserici reprezintă în sine o valoare pentru faptul că au ajuns până astăzi, pentru faptul că, timp de trei secole, au trecut peste intemperii, războaie şi tot felul de factori. Ele au apărut în special în comunităţi mici, multe fiind ctitorii ale satelor şi parohiilor şi s-au făcut cu mijloace reduse„, a declarat pentru Agerpres, directorul Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Botoşani, Dănuţ Huţu.

Multe dintre biserici, care sunt adevărate bijuterii de lemn, mai sunt folosite şi în prezent ca biserici ale satului, în care se ţin slujbe duminică de duminică sau în fiecare zi de sărbătoare religioasă. Unele au fost restaurate recent, cum sunt bisericile din satele Cerviceşti-comuna Mihai Eminescu şi Talpa-Cândeşti, însă altele sunt într-o avansată stare de degradare.

Una dintre cele mai vechi biserici din lemn este cea din localitatea Brăeşti, care poartă hramul Adormirea Maicii Domnului. A fost construită în anul 1745, conform inscripţiei de deasupra portalului de intrare, ctitor fiind boierul Miron Gorovei. Biserica, ce a suferit reparaţii în mai multe etape, păstrează catapeteasma originală din lemn de tei. Biserica din Brăeşti, care se află pe Lista Monumentelor Istorice a judeţului Botoşani, este tipică bisericilor de lemn din zona Botoşanilor. Are dimensiuni mici, cu absida altarului pentagonală, este construită din bârne de stejar prinse în cleşti, fără turlă, având turnul clopotniţei deasupra intrării, pe latura sudică. Deasupra intrării în pridvor se află inscripţia-pisanie originară.

Alte articole

Ce fac românii când nu au chef de nimic? Metode comune de „divertisment la îndemână”

Unde petrecem vacanța de Crăciun? Destinații de vis din Europa

La fel de valoroasă este şi biserica de lemn din Dorohoi cu hramul Naşterea Maicii Domnului, cunoscută ca şi Biserica Vârgolici, după numele celui care a donat pământul. Aceasta a fost ridicată în 1779, însă, în prezent, se află în curtea Protopopiatului Dorohoi.

Biserica de lemn are pisanie românească cu litere chirilice, săpată în lemn deasupra uşii de la intrare: „Această Sfântă Biserică s-a înălţat întru cinstea şi lauda Adormirii Precistei de Dumnezeu Născătoare şi Pururea Fecioară Maria, în zilele lui Constantin Moruzi V.v. leat 7287/1779 luna aprilie 12„.

Citeşte şi Locuri UNICE în România. Ţara morilor de apă, locul unde istoria e neschimbată de 200 de ani

Este construită din bârne de stejar pe temelie de piatră, ridicată până la înălţimea de un metru, are legătura bârnelor încheiate până la bolţile de sus din pronaos, naos şi altar formând un tot unitar. La construire, bisericii i s-a dat formă de corabie, cu pante repezi la acoperiş şi având la exterior sculptat în bârnă de stejar un odgon de corabie, care simboliza speranţa creştină. Bisericuţa nu a fost pictată la exterior, dar nici la interior. Ea a fost vopsită de mai multe ori, însă catapeteasma în stil bizantin datează din 1794.

Preotul Cătălin Ifrim susţine că biserica Vârgolici este cea de-a doua din Dorohoi, după Biserica Sfântul Nicolae Domnesc, ctitorită de Ştefan cel Mare, în 1495, şi prima biserică de lemn din acest oraş.

„Am făcut nişte cercetări cu privire la ctitori şi am aflat că ctitorul ar fi fost un preot Vasilie. Se spune că, atunci când a ctitorit biserica, efectiv a muncit la realizarea ei. A tăiat lemne din pădure, le-a cioplit şi a făcut planul arhitectonic al bisericuţei, ajutat probabil de meşteri locali, de enoriaşi. Acest lucru se vede în construcţie. Biserica evocă starea materială şi spirituală a creştinilor din vremea respectivă„, a declarat pentru Agerpres preotul Cătălin Ifrim.

Citeşte şi Locuri UNICE în România. Peştera lui Zamolxes şi Dracula, sanctuarul mirific al Apusenilor