Instanţa a decis pedeapsa lui Vîntu ţinând cont de handicapul locomotor şi sănătatea precară

Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 3 februarie, condamnarea lui Sorin Ovidiu Vîntu la şase luni de închisoare cu executare şi a lui Ion Ilie Cezar la cinci luni, pentru şantajarea lui Sebastian Ghiţă, potrivit Mediafax.

Instanţa arată în motivarea deciziei că fapta de care este acuzat Sorin Ovidiu Vîntu este dovedită, gravă, dar că nu se poate stabili o pedeapsă mai mare în cazul acestuia din cauza stării sale precare de sănătate şi a „handicapului locomotor major” al acestuia.

Totodată, judecătorul notează că deşi pedeapsa aplicată, de şase luni de închisoare, este una sub minimul special, ea trebuie să fie executată de către omul de afaceri pentru a-şi atinge scopul.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Astfel, din perspectiva modului concret de săvârşire a faptei, instanţa are în vedere modul de operare, constând în constrângerea părţii vătămate prin ameninţare cu compromiterea imaginii publice, în scopul de a o determina să urmeze o anumită atitudine într-un contract comercial, atitudine constând inclusiv în avansarea sumei de 150.000 de euro”, arată judecătorul în motivare.

Alte articole

Cum arată acum și cu ce se ocupă fiul lui Cornel Dinu. Ce afaceri are împreună cu soţia lui, o fostă prezentatoare TV

Din ce face bani Andreea Raicu. Afacerile care îi aduc mii de euro după retragerea din TV

Instanţa precizează că la stabilirea cuantumului pedepsei nu poate face abstracţie de faptul că întinderea şi periculozitatea activităţii infracţionale nu sunt cele expuse în rechizitoriu, ci mai restrânse, „astfel cum s-a reţinut în prezentarea situaţiei de fapt”.

Judecătorul nu a putut ţine cont, potrivit normelor legale penale în vigoare, de faptul că omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu este judecat şi pentru alte infracţiuni, aplicând principiul prezumţiei de nevinovăţie.

„De asemenea, în privinţa circumstanţelor personale ale inculpatului, instanţa va avea în vedere starea sănătăţii inculpatului, care în mod evident are un deficit locomotor major. Aceste împrejurări, privind în esenţă întinderea mai restrânsă a activităţii infracţionale, raportat la fapta sesizată în rechizitoriu, precum şi starea de sănătate evident precară a inculpatului, care suferă de un defect locomotor major, vor fi primite de instanţă ca circumstanţe judiciare atenuante … cu consecinţa stabilirii unei pedepse sub minimul special, astfel cum impun dispoziţiile privind efectele obligatorii ale circumstanţelor atenuante”, potrivit instanţei de judecată.

Totodată, judecătorul notează în motivare că Sorin Ovidiu Vîntu „a considerat ca fiind firească această atitudine al cărei conţinut întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de şantaj”, astfel că, în ipoteza în care nu ar executa pedeapsa, „scopul pedepsei nu ar putea fi atins, iar pronunţarea condamnării nu ar putea constitui un avertisment suficient că inculpatul nu va repeta acest comportament”.

Instanţa mai arată că dacă lui Sorin Ovidiu Vîntu i se va aplica în final o pedeapsă cu executare, acesta „urmează a fi cazat într-un spaţiu amenajat cu respectarea recomandărilor instituţiilor europene în materie, în special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante”. Astfel, Sorin Ovidiu Vîntu ar trebui ca pe timpul detenţiei să fie cazat, potrivit acestor norme, „într-un spaţiu adaptat nevoilor sale” şi să îi fie acordată asistenţa medicală necesară.

Referitor la fapta de şantaj conturată din probele anchetatorilor, instanţa arată că agravanţa acesteia este dată de „ameninţarea dării în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată”.

” În ceea ce priveşte forma agravantă în care este săvârşită fapta, potrivit art. 194 alin. 2 C.p. instanţa constată că infracţiunea de şantaj este săvârşită în formă agravantă dacă acţiunea de constrângere constă în ameninţarea dării în vileag a unei fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana ameninţată „, se arată în motivare.

Judecătorul notează că „a da în vileag o faptă compromiţătoare înseamnă a aduce la cunoştinţa altora”, iar fapta lui Sorin Ovidiu Vîntu „tocmai în aceasta a constat”, el ameninţându-l pe Sebastian Ghiţă că „îi va compromite imaginea publică prin mass-media, îl va ridiculiza în acest mod, îi va izola partenerii de afaceri în acest mod”.

Sorin Ovidiu Vîntu declara, după pronunţarea deciziei de condamnare la şase luni de închisoare cu executare, că a atacat cu recurs sentinţa şi că va aduce argumente suplimentare pentru care consideră că nu ar trebui condamnat.

Recursul va fi judecat de Curtea de Apel Bucureşti, potrivit noilor reglementări privind accelerarea reformei în justiţie.

Sebastian Ghiţă a declarat că fapte precum cele comise de Sorin Ovidiu Vîntu nu-şi au locul în mediul de afaceri din România şi este convins că, în urma decizie instanţei, acesta se va abţine de la a mai participa la „alte acţiuni cu iz penal”.