Victor Ciutacu, despre condamnarea lui Dan Voiculescu: Parcă-i VIOL cu tâlhărie

„10 ani de parnaie si confiscarea sediilor televiziunilor, plus a tuturor proprietatilor certe si a activelor din strainatate, se cheama executie. Sentinta asta n-are nici o legatura cu dreptatea. Parca-i viol cu talharie, combinate cu trafic international de droguri si de carne vie„, a scris Victor Ciutacu, pe blogul personal.

Jurnalistul a mărturisit că nu a avut o „relaţie privilegiată” cu Dan Voiculescu câtă vreme a lucrat în trustul Intact, iar timp de şase ani de zile, cât timp a avut emisiune pe două dintre posturile trustului, nu l-a invitat niciodată, iar mogulul nu s-a autoinvitat.

„Despre proces, o să încerc să fiu cât de concis pot. A fost o mascaradă, o execuție publică împănată cu argumente populiste și cu termeni care să-i inflameze pe săraci și pe proști împotriva bogatului care le-ar fi luat pâinea de la gură. Grivco, societate comercială care funcționa legal, nu omul Voiculescu, a cumpărat de la stat ICA, o altă societate comercială. A achiziționat acțiuni, nu active (terenuri, clădiri etc). Asta înseamnă, incluzând (desigur) și activele, angajații (cu lefuri cu tot), activul și pasivul societății, necesitățile investiționale. A luat-o ieftin? Da, foarte ieftin! E ilegal să cumperi ieftin? Nu! E ilegal să dai șpagă la stat ca să-ți vândă ieftin. A probat cineva vreo dare/luare de mită? Nu! Există vreo depoziție a vreunui inculpat că a fost presat de un anume decident politic să subevalueze patrimoniul ICA în favoarea Grivco sau că, după privatizare, a beneficiat de vreo subită generozitate a lui Voiculescu? Nu! Banii, pentru acțiuni și investiții, au venit dintr-un cont bancar și s-au dus într-un alt cont bancar. Cu raportare obligatorie la toate organismele specializate ale statului. După ce fuseseră, în prealabil, produși din activități comerciale și impozitați de același stat. Unde-i spălarea de bani? Nu e! Valoarea prejudiciului, stabilită la 60 milioane euro, ar fi hilară dacă n-ar fi tragică. Să spui că Voiculescu a beneficiat în 2002, când valoarea terenurilor nu se compara nici măcar cu aia de azi, de o pleașcă socotită la valoarea din 2008, vârful bulei imobiliare, e dovadă de rea-credință, nu de prostie. Se face caz de finanțarea trustului de la ICA. Profund fals, manipulator cu rea-credință. Clădirile și/sau terenurile ICA au fost puse gaj, în favoarea Antenei 1, nu a Antenei 3, pentru garantarea unei linii de credit, nu a unui credit. Banii stau, în cazul ăsta, la bancă. Beneficiarul poate trage din ei când are nevoie. Și-i pune la loc, cu dobânda aferentă, după ce nu-i mai folosesc. A executat Raiffeisen un singur activ din curtea ICA? Nu! Deci beneficiarul a achitat obligațiile, banca și-a încasat dobânda, a plătit impozite la stat.

A fost Voiculescu securist? Dacă mă întrebați pe mine, ca și Băsescu, da. Dar nu asta s-a judecat în instanță. A făcut avere inventând penicilina, îndulcitorii fără zahăr sau iphone-ul? Nu, a prosperat, bazându-se pe banii strânși până-n Revoluție, pe relațiile dezvoltate în timp, dar și pe influența politică, din activități de comerț. Nici asta nu s-a judecat. A greșit că n-a predat trustul de presă șacalului politic Băsescu? Nu, asta i-a prelungit supraviețuirea. Dac-o făcea, era de mult executat, ca și Vântu. A ales să se bată, într-un care pe care cum n-a mai existat altul după Revoluție, cu el. Și a pierdut. Pentru că nici un exponent, fie el și la vârf, al Sistemului nu poate câștiga bătălia cu Sistemul. Orice produs are un ciclu de viață. Al lui Voiculescu a expirat„, a scris Victor Ciutacu.

Alte articole

Confesiuni de mogul! Cum a făcut Dan Voiculescu primul milion: „Totul a început cu 7 dolari pe zi și un salam”

Care a fost legătură dintre Crescent şi Securitate. Tribunalul Bucureşti a dat verdictul după 35 de ani

Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv vineri la 10 ani de închisoare cu executare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), a decis Curtea de Apel Bucureşti. Gheorghe Mencinicopschi şi fostul director al ADS Corneliu Popa au fost condamnaţi la câte 8 ani de închisoare, iar fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş la 7 ani de închisoare.