Cum va evolua prețul petrolului. Care ar putea fi prețul maxim și cel minim

Atmosfera din piețele de mărfuri a fost în general optimistă în ianuarie și prima jumătate a lunii februarie, reflectând atât încrederea într-o îmbunătățire graduală a economiei americane, cât şi suportul oferit economiei chineze de către Banca Centrală de la Beijing prin măsurile monetare luate, precum și speranța punerii sub control a crizei datoriilor suverane europene prin acceptarea unui compromis în privința Greciei.

Sectorul mărfurilor agricole a avut drept reprezentant de frunte cacaoa, care a marcat un câștig masiv de 14,1% între 1 ianuarie si 20 februarie. ”Prețul la cacao a cunoscut în primele 2 luni ale acestui an o adevarată revenire după scăderea drastica de 64% marcată între februarie- decembrie 2011. Interesul din anul curent a fost susținut de estimările de secetă și o recoltă mai slabă în Africa de Vest și Coasta de Fildeș. Cotațiile ar putea cunoaşte în continuare aprecieri pe termen mediu, căutatorii de chilipiruri fiind atrași de speculații pe cacao, mai ales dacă vremea continuă să afecteze producția”, a arătat Claudiu Cazacu, analist-șef al sucursalei din România a X-Trade Brokers. La polul opus, cafeaua s-a ieftinit cu 12,1% de la începutul anului până în prezent, deprecierea fiind cauzată de aşteptările unei recolte peste medie în Brazilia.

În categoria metalelor, la acest început de an, argintul „a strălucit” mai puternic decât aurul, reuşind să marcheze o creştere de 19,1% in ianuarie- februarie, faţă de o creştere de 10,3% în cazul aurului. Băncile centrale adoptă diverse strategii care pot conduce la creşteri ale ofertelor de monedă, făcând astfel atractive metalele preţioase ca protecţie în faţa riscurilor de inflaţie. În sfera metalelor industriale, o performanță deosebită a înregistrat-o staniul (cositorul) care a avansat cu 19,6% de la începutul anului.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„În trei din ultimii patru ani, primele şapte săptămâni de tranzacţionare au adus câştiguri pentru barilul de petrol Brent tranzacţionat la Londra, însă saltul de 11,59% din 2012 este cel mai mare de după 2004. Dincolo de climatul general mai optimist legat de economia globală şi de intervenţiilke băncilor centrale, dinamica preţului petrolului a fost accentuată atât de sancțiunile UE şi ale SUA care au făcut foarte dificile operațiunile financiare ale băncilor din Iran, cât și de posibilitatea blocării exporturilor iraniene”, a precizat Claudiu Cazacu.

Statul arab este al patrulea mare producător mondial şi al doilea ca mărime în cadrul OPEC, având o capacitate de export de aproximativ 2,5 milioane de barili pe zi. Cererea globală este estimată de Agenția Internationala pentru Energie la 89,9 milioane de barili pe zi în 2012. Vremea neobişnuit de rece în Europa a oferit argumente suplimentare cumpărătorilor de contracte futures pe petrol. Restricția furnizării de petrol către Franța și Marea Britanie, hotarâtă recent în Iran, este mai mult o declarație politică. În fapt cantitățile furnizate Franței erau minore de la sfârșitul anului trecut, iar cele oferite direct Marii Britanii-nule. În prezent, petrolul iranian continuă să curgă în principal înspre India şi China, puţin sensibile la retorica Vestului, din motive pragmatice. La 1 iulie este aşteptat să intre în vigoare embargo-ul european al importurilor de petrol din Iran, ceea ce ar pune în funcţiune în mod probabil capacitatea de rezervă a Arabiei Saudite, care ar trebui să acopere fără probleme cele 0,7 milioane de barili pe zi necesare. ”Pieţele sunt neliniştite de posibilitatea unor disrupţii ale alimentării cu petrol. Adevăratul risc geopolitic vine dinspre o nouă rundă de – sau desfășurare a vaselor de război, în termeni contemporani – deasupra strâmtorii Hormuz, rută maritimă esențială pentru alimentarea globală cu ţitei”, a aratat Claudiu Cazacu.

Chiar dacă Iranul a acceptat o inspecţie a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, aceasta poate fi o încercare de a câştiga timp pentru continuarea activităţilor nucleare. „În cazul unor evenimente agresive care să ameninţe traficul prin strâmtoarea Hormuz, creşterile preţului petrolului ar putea propulsa cotaţiile din zona de 120 de dolari/baril înspre 148 de dolari/baril, vechiul maxim istoric. În scenariul optimist, o aplanare a tensiunilor ar permite revenirea preţului petrolului spre pragul de 100 de dolari/baril. Scăderi drastice şi prelungite ale preţului petrolului sunt însă mai puţin probabile o dată cu înclinarea băncilor centrale din SUA, zona Euro şi China către politici monetare relaxate, care sporesc oferta de monedă şi fac mai valoroase activele fizice, precum mărfurile. Astfel, restul anului 2012 poate aduce dezvoltări deosebit de volatile pentru prețul petrolului”, a precizat Claudiu Cazacu.